Autor: Stepan Project

An apariție: 2022

Descriere carte: 
Ilie Stepan

            The Man Without Identity este un elogiu adus Vieții, Iubirii și Luminii. 

Gândul nostru invocă păsările albe, ca niște îngeri zburători, între câmpuri cu maci și cer,  ducând în zborul lor tot inefabilul vieții aidoma unui vis...dar și lacrimile suferinței umane și pe cei cei loviți de războaie distrugătoare.

 E un peisaj populat de dictatori paranoici, de lagărele morții, de Holocaust, de gulagurile comuniste, de ororile războiului, de izbânda prin izbăvire... 

În el răzbat simboluri și sintagme precum Peace and Love, Flower Power, Give peace a chance, Make love not war.

 Îl simțim prezent printre noi, în ipostaze inedite, pe Eminescu, spiritul suprem și făuritor al limbii române. 

Albumul este și despre țipătul mut al deznădejdii lumii în fața parveniților ticăloși ai noilor sisteme, reinventați și rutinați întru oroare în cadrul democrației originale. Și despre momentele de posibilă pierdere a reperelor existențiale, și cele când fascinația cosmogonică a infinitului, cu plusul și minusul lui, lasă loc unei noi și iluzorii dimensiuni: infinitul imediat. 

Infinitul OMULUI FĂRĂ IDENTITATE. 

Și, la final, mai presus de orice, despre puterea florii, a iubirii și a izbăvitoarei rugăciuni pentru Lumină.                                       

Mulțumiri din suflet, vouă!
________________________________________________

Nu folosesc pentru prima oară această metaforă, dar ea mi se impune de fiecare dată când mă gândesc la Ilie Stepan: marele ghitarist, compozitor, aranjor, maestru de ceremonii muzicale e un alchimist descins în lumea postmodernității. Deceniile în care, alături de Pro Musica sau în alte proiecte, individuale sau de grup, a îmbogățit peisajul artistic românesc au reprezentat fascinante metamorfoze ale ideii de muzică. Pentru Ilie Stepan, binomul cultură-viață e un mod de manifestare a sinelui. Artistul se simte la fel de bine în preajma clasicilor și a boemei. Îl urmărim într-un dialog tainic cu Eminescu, dar nu trece indiferent pe lângă sonoritățile stranii din imediata noastră apropiere.Toată această experiență a cunoașterii e transpusă într-un discurs de-o fascinantă profunzime, în care vasta experiență scenică și componistică e topită în fastuoase sonorități în care precizia și eleganța se îngemănează.

Ilie Stepan propuneacum un discurs recapitulativ, o revizitare inspirată a câtorva dintre bornele fabuloasei sale creații. Senzația de palimpsest auditiv, de suprapunere de straturi ale experienței muzicale contribuie la construcția unui edificiu multistratificat. Mesajele muzicale comunică atât pe orizontala sensibilității, cât și pe verticala experienței acumulate în decenii de cuceriri sistematice ale imposibilului. Marele muzician ne pune în fața unei experiențe faustice, soldate însă nu cu pierderea sufletului, ci cu câștigarea unui pariu existențial: atunci când e trecută prin filtrele unei sensibilități și inspirații precum cele ale lui Ilie Stepan, muzica își transcende atât limitele, cât și menirea. 

Vizionarismul lui Ilie Stepan și-a găsit apostolii într-un lung șir de admirabili muzicieni care l-au urmat și în această nouă aventură a depășirii limitelor. Ca într-o mare familie, pasiunile și pulsiunile sunt aduse la numitorul comun al unui scenariu inițiatic în care inspirația devine un caz particular al Harului. În felul acesta, muzica e, simultan, atât un sfâșietor semnal de alarmă privind soarta umanității, o cartografiere a zbaterilor sufletului, cât și o celebrare a spiritualității și o sinteză a frumuseții.

Mircea Mihăieș

Prezentare autor:
Ilie Stepan (n. 24 noiembrie 1953), compozitor, ghitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflöte, percuţie, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor şi producător de proiecte muzicale. Membru fondator şi lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Iniţiator, împreună cu Horea Crişovan, al proiectului de ghitară acustică „Anotimpurile ghitării”. A compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru şi peste 50 de filme documentare şi de televiziune. Peste 1.000 de concerte cîntate în întreaga carieră, în diferite formule. În premieră în România, a realizat cu PRO Musica prima operă folk (Creanga de cireş), primul concert rock în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert rock în aer liber într-un penitenciar (Timişoara, 2015). Primul muzician din România care, pe 20 decembrie 1989, a cîntat (alături de Vasile Dolga) la Timişoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu. Este autorul cîntecului „Timişoara”, considerat „Imnul Revoluţiei Române” de la Timişoara, devenit ulterior imnul municipiului Timişoara. Piesa sa „Şahul păcii” (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret. Este membru de onoare al Societăţii „Timişoara”, cetăţean de onoare al municipiului Timişoara.

Autor: Elton John

Traducător: Cosmin Maricari

Editura/Colecție: Publica

An apariție: 2020

Nr. pagini: 464

Ilustrator:

Descriere carte: ELTON JOHN este cel mai longeviv și mai de succes cântăreț și compozitor al tuturor timpurilor. Viața lui este extraordinară, după cum o arată cele șapte decade (deocamdată) pline de suișuri și coborâșuri. Cu propriile cuvinte și cu bine cunoscuta sinceritate, acum ne împărtășește povestea sa – fiecare moment, fie el amuzant sau dureros.

Ne spune adevărul despre copilăria sa din Pinner, o suburbie londoneză, și despre relația dificilă cu părinții săi. Reginald Dwight, pe numele primit la botez, a fost un puști timid, cu visuri atunci puțin probabile de a deveni o celebritate pop. Dar la 23 de ani a dat primul concert în America, în fața unui public vrăjit pur și simplu, îmbrăcat cu o salopetă galben-deschis și un tricou plin de stele și încălțat cu ghete cu aripi. Elton John a urcat pe scenă iar lumea muzicală nu a mai fost niciodată la fel.

Eu este plină de dramă, de la refuzul timpuriu al pieselor făcute în colaborare cu compozitorul Bernie Taupin la statutul amețitor de superstar aflat în topul clasamentelor, de la prietenia cu John Lennon, Freddie Mercury și George Michael la dansurile disco împreună cu membrii Queen, de la tentativele de suicid la o dependență secretă de droguri, care l-a ținut prizonier peste un deceniu. Elton scrie cu foarte mare pasiune despre perioada de dezintoxicare și despre lansarea AIDS Foundation. Povestește despre cum și-a găsit adevărata dragoste alături de David Furnish, despre vacanțele petrecute cu Versace și despre momentul pe care l-a susținut la funeraliile prințesei Diana. Nu uită nici de ziua în care își dă seama că vrea să fie tată, moment în care viața sa ia din nou o altă turnură. Veselă, amuzantă, distractivă și uneori extrem de emoționantă, Eu este o călătorie intimă, alături de o legendă vie.

CEL MAI BUN LUCRU LA ROCK AND ROLL ESTE CĂ O PERSOANĂ CA MINE POATE FI STAR. — ELTON JOHN

Prezentare autor: Cariera și realizările de până acum ale lui SIR ELTON JOHN sunt inegalabile. Este unul dintre artiștii solo cei mai bine vânduți din toate timpurile, cu 28 de discuri de aur, 38 de platină sau multiplatină și un disc de diamant. Printre nenumăratele distincții primite se numără șase premii Grammy, 13 premii Ivor Novellos și un premiu BRIT.

În 2018 a fost numit cel mai de succes artist solo din istoria topului Billboard Hot 100.

Fundația sa a strâns peste 450 de milioane de dolari pentru lupta împotriva HIV/SIDA.

Este căsătorit cu David Furnish și au împreună doi fii.

Autor: Bruce Springsteen

Traducător: Mircea Pricăjan

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2017

Nr. pagini: 592

Descriere carte:

Autobiografia legendarului star rock

„Bruce Springsteen este bardul visurilor pierdute ale Americii.” (The Economist)

Rareori un artist şi-a istorisit viaţa cu atît de mult talent narativ şi forţă evocatoare. La fel ca în cîntecele sale („Thunder Road”, „Badlands”, „Darkness on the Edge of Town”, „The River”, „Born in the USA”, „The Rising”, „The Ghost of Tom Joad”, pentru a aminti doar cîteva), în autobiografia lui Bruce Springsteen găsim acea doză de lirism care l-a consacrat pe scena muzicală a lumii, dar şi înţelepciunea unui om care a ştiut să reflecteze profund la experienţele prin care a trecut în viaţă. În Born to Run, Bruce Springsteen povesteşte cum a crescut într-un mediu religios, în Freehold, New Jersey, înconjurat de poezia, pericolele şi întunericul care i-au stimulat apoi imaginaţia, ajungînd la momentul marii revelaţii: debutul lui Elvis Presley la The Ed Sullivan Show. Cantautorul evocă într-o manieră surprinzătoare dorinţa sa de a deveni muzician, începuturile ca rege al formaţiilor de bar din Asbury Park şi înfiinţarea E Street Band. Cu o candoare dezarmantă, Bruce Springsteen spune pentru prima dată povestea frămîntărilor personale care i-au inspirat cele mai bune compoziţii muzicale.

Prezentare autor:

Bruce Springsteen a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame, Songwriters Hall of Fame şi New Jersey Hall of Fame. A fost recompensat cu douăzeci de Premii Grammy, un Premiu Oscar şi cu Kennedy Center Honors. Locuieşte în New Jersey împreună cu familia sa. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.brucespringsteen.net.

Autor: Mircea Mihăieș

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2016

Nr. pagini: 344

Descriere carte:

Scriitor de forţă, dar şi celebritate a muzicii, Leonard Cohen a stîrnit mereu controverse, de la primele versuri, considerate a fi la limita pornografiei, pînă la retragerea sa, la sfîrşitul secolului trecut, într-o mînăstire budistă (autoizolare întreruptă brusc pentru a reveni spectaculos, la început de mileniu, în lumea muzicii cu un nou album). Apreciat mai întîi ca scriitor şi abia spre bătrîneţe recunoscut ca un muzician de prim rang, Cohen s-a dovedit original şi în felul în care a decis să-şi trăiască viaţa. Toate acestea, dar şi multe alte aspecte inedite ale vieţii şi carierei lui Leonard Cohen sînt surprinse de Mircea Mihăieş în cartea dedicată marelui artist.

„Lumina se schimbă, pagina se întoarce, mîngîierea se frînge, gheaţa se topeşte, umbra se stinge, sticla se sparge, vestea soseşte – iar lumea nu va mai arăta ca înainte, lumea nu va mai fi ce-a fost, ca atunci cînd vorbeai sau scriai sau cîntai cuvintele sortite s-o cuprindă şi să-i hotărască înţelesul o dată pentru totdeauna.” (Leon Wieseltier)

Prezentare autor:

Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) conduce doctorate în literatura engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Un dialog cu Ilie Stepan (2018). A primit de şase ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o carte despre Finnegans Wake.

Autor: Mircea Mihăieș

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2018

Nr. pagini: 424

Descriere carte:

„Se poate trăi fără compromis, fără să te înjoseşti? Se poate, aşa cum s-a putut şi în comunism. Nu toţi au făcut compromisuri. Unii au făcut compromisuri şi au dus-o mai bine. Au avut avantaje. Se fac şi azi compromisuri jenante, dizgraţioase. Cum se poate face artă fără compromis? Simplu: făcînd arta în care crezi. Şi strîngînd din dinţi pentru că nu ai banii pe care-i are X sau Y. Sigur că aş fi tentat să-i spun unui tînăr artist de azi să meargă înainte şi să rupă norii. Dacă se poate, asta trebuie să facă. Dar fără nici un compromis. I-aş sfătui pe tineri să aibă verticalitate şi să încerce să discute, dimineaţa, cu ei înşişi. În intimitatea dimineţii. Dacă atunci cînd te uiţi în oglindă poţi să te priveşti înseamnă că e bine. Trebuie să ştii să renunţi şi să urmezi drumul pe care ţi-l propui. Drumul cel mai sănătos este cel în care faci ceea ce ştii, atît cît ştii să faci. Acesta ar fi idealul. Urmează-ţi drumul.” (Ilie Stepan)

Prezentare autor:

Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) conduce doctorate în literatura engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Un dialog cu Ilie Stepan (2018). A primit de şase ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o carte despre Finnegans Wake.

Ilie Stepan (n. 24 noiembrie 1953), compozitor, ghitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflöte, percuţie, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor şi producător de proiecte muzicale. Membru fondator şi lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Iniţiator, împreună cu Horea Crişovan, al proiectului de ghitară acustică „Anotimpurile ghitării”. A compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru şi peste 50 de filme documentare şi de televiziune. Peste 1.000 de concerte cîntate în întreaga carieră, în diferite formule. În premieră în România, a realizat cu PRO Musica prima operă folk (Creanga de cireş), primul concert rock în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert rock în aer liber într-un penitenciar (Timişoara, 2015). Primul muzician din România care, pe 20 decembrie 1989, a cîntat (alături de Vasile Dolga) la Timişoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu. Este autorul cîntecului „Timişoara”, considerat „Imnul Revoluţiei Române” de la Timişoara, devenit ulterior imnul municipiului Timişoara. Piesa sa „Şahul păcii” (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret. Este membru de onoare al Societăţii „Timişoara”, cetăţean de onoare al municipiului Timişoara.