Autor: Slavenka  Drakulić

Traducător: Octavia Nedelcu

Editura/Colecție: Pandora M. Anansi. World Fiction. Seria Contemporan

An apariție: 2020

Nr. pagini: 208

Descriere carte:

Stilul Slavenkăi Drakulić are poeticitatea austeră a scriiturii lui Marguerite Duras. The Guardian

Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit și un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect. Viața Dorei alături de Picasso, așa cum reiese din însemnări, și consecințele traumatizante pe care le-a avut despărțirea lor asupra ei dezvăluie relația tumultuoasă a două personalități creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare.

Slavenka Drakulić este o scriitoare și o jurnalistă a cărei voce aparține lumii întregi. Gloria Steinem

 Îmi dau seama că tot ceea ce am sunt cuvintele și că, din când în când, dacă le strâng în brațe mă simt mai puțin singură. Slavenka  Drakulić

Cum își poate povesti o femeie viața fără să se împiedice de câte un bărbat? Slavenka  Drakulić

Romanele Slavenkăi Drakulić sunt opera unei prozatoare foarte talentate care folosește toate șiretlicurile imaginabile, ba chiar și unele inimaginabile, pentru a ne transporta în trecutul nu foarte îndepărtat. Timothy Snyder

Prezentare autor: 

Slavenka Drakulić s-a născut în Croația (fosta Iugoslavie) în 1949. A publicat șapte romane și cinci cărți de eseuri. Este colaboratoare permanentă la The Nation, iar eseurile ei au apărut în The New Republic, The New York Times Magazine, The New York Review of Books, Süddeutsche Zeitung, Internazionale, Dagens Nyheter, The Guardian, Eurozine ș.a. În 2004 a primit prestigiosul The Leipzig Book Award For European Understanding. În 2010, în cadrul Reuniunii Internaționale a Scriitorilor care a avut loc la Praga, a fost numită drept una dintre cele mai influente scriitoare europene a vremurilor noastre. În prezent, își împarte viața între Suedia, Austria și Croația, alături de soțul ei, scriitorul și jurnalistul Richard Swartz.

Autor: Guzel Iahina

Traducător: Luana Schidu

Editura/Colecție: Humanitas

An apariție: 2018

Nr. pagini: 424

Descriere carte:

Cuvânt înainte de Ludmila Ulițkaia

Marea revelație a literaturii ruse din 2015, romanul Zuleiha deschide ochii, salutat cu entuziasm la apariție de Ludmila Ulițkaia și Evgheni Vodolazkin, a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolșaia Kniga (dublu câștigător, Premiul întâi și Premiul cititorilor – Locul întâi), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) și Kniga Goda. Este în curs de traducere în peste treizeci de limbi.

Zuleiha, o tânără gravidă dintr-un sat de tătari, e deportată în Siberia după uciderea soțului ei de către un ofițer din Armata Roșie. Face o călătorie lungă și chinuitoare, alături de țărani deschiaburiți și intelectuali leningrădeni, deținuți de drept comun, musulmani și creștini, credincioși și atei, ruși, tătari, nemți și ciuvași, ajungând într-un loc pustiu, cu o natură neîndurătoare. Iar comandantul coloniei de muncă înființate aici este chiar ucigașul soțului ei. Cu o tensiune crescândă, redată magistral de autoare, între Zuleiha și comandant se înfiripă o iubire stranie, reținută, dar de o intensitate covârșitoare. Personajele se transformă, rolurile se inversează, adevărurile devin incerte. Singura certitudine a eroinei rămâne dragostea față de fiul ei, Iusuf, pentru salvarea căruia este hotărâtă să plătească orice preț. Un roman impresionant prin amploare, suflu epic, forță de evocare și umanism.

„Cea mai bună carte pe care am citit-o în ultima vreme. O carte foarte puternică, care aduce un suflu nou în literatura rusă." (Evgheni Vodolazkin)

Ilustrația copertei: Ivan Șișkin, Iarna (detaliu)

Prezentare autor:

GUZEL IAHINA s-a născut în 1977, la Kazan. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Institutului Pedagogic de Stat din Kazan, iar din 1999 locuiește la Moscova, unde a urmat cursurile Școlii de Cinematografie, secția scenaristică. A lucrat în relații publice, publicitate și marketing și a colaborat cu articole la revistele Neva, Oktiabr, Sibirskie ogni etc. În 2015 publică primul roman, Zuleiha deschide ochii (Zuleiha otkrîvaet glaza; Humanitas Fiction, 2018). Inspirat din relatările bunicii ei, o învățătoare tătară care a petrecut șaisprezece ani într-o colonie de muncă din Siberia, romanul s-a bucurat imediat de un succes răsunător și a primit mai multe premii prestigioase. În Rusia, în 2015: Bolșaia Kniga (Marea Carte), Premiul întâi și Premiul cititorilor – Locul întâi; Premiul Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi), Premiul Kniga Goda (Cartea Anului) și Premiul Zviozdnîi Bilet (Bilet spre stele) al Festivalului Aksionov. A fost finalist la Russkii Buker (Booker Rus), în 2016 i s-a acordat Premiul Cyrano, iar în Franța a apărut în 2017 și a primit Premiul revistei Transfuge. A fost, de asemenea, finalist la Premiul Médicis Étranger. Cel de-al doilea roman al său, Copiii de pe Volga (Deti moi; Humanitas Fiction, 2020), publicat în 2018, a câștigat în anul 2019 Bolșaia Kniga -- Premiul al treilea și Premiul cititorilor – Locul întâi, precum și Marele Premiu Ivo Andrić în Serbia. Romanele lui Guzel Iahina sunt în curs de traducere în peste patruzeci de țări.

Autor: Martin Puchner

Traducător: Anacaona Mîndrilă-Sonetto

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2018

Nr. pagini: 328

Descriere carte:

Traducere de Anacaona Mîndrilă-Sonetto

Martin Puchner ne poartă într-o călătorie fascinantă de-a lungul istoriei, în care ne dezvăluie rolul esenţial al literaturii în configurarea lumii de astăzi. Cu ajutorul a 16 texte fundamentale selectate din peste 4.000 de ani de literatură universală, ne arată cum a inspirat scrierea ascensiunea şi decăderea imperiilor şi naţiunilor, naşterea ideilor filosofice şi politice şi a credinţelor religioase. Vedem cum învăţăturile orale ale lui Buddha, Confucius, Socrate şi Iisus au fost transcrise de discipolii lor. Facem cunoştinţă cu Murasaki, o doamnă din Japonia secolului al XI-lea, autoarea primului roman din istorie, Povestea lui Genji. Îi urmărim pe Miguel de Cervantes, părintele romanului modern, luptînd cu piraţii şi pe Goethe inventînd conceptul de literatură universală. Puchner ne poartă în Troia, Pergam şi China, stă de vorbă cu laureaţii Premiului Nobel Derek Walcott în Caraibe şi Orhan Pamuk la Istanbul. El ne oferă mai mult decît o istorie a literaturii sau a tehnologiilor scrierii, arătînd cum cărţile au influenţat istoria şi cum literatura ne-a transformat planeta într-o lume scrisă.

„O privire fascinantă asupra evoluţiei scrierii în ultimii 5.000 de ani.” (The Times)

„Oferind instantanee ale momentelor-cheie din evoluţia lumii scrise, Puchner creează o pasionantă odisee intelectuală.” (Publishers Weekly)

„Puchner este un fin observator al ironiilor istoriei. Idealul lui este «literatura universală», o sintagmă împrumutată de la Goethe. Amploarea uimitoare şi entuziasmul molipsitor din cartea lui sînt un omagiu adus acestui ideal.” (The Sunday Times)

„Merită o lectură atentă, pentru a înţelege cum am ajuns să citim.” (Margaret Atwood)

Prezentare autor:

Martin Puchner este „Byron and Anita Wien” Professor la Universitatea Harvard, unde predă literatură comparată. A primit numeroase premii pentru cărţile sale, care abordează teme diverse, de la filosofie la artă. Bestsellerul său în şase volume, The Norton Anthology of World Literature, şi cursurile de la HarvardX MOOC (cursuri online deschise), adresate studenţilor din întreaga lume, acoperă patru mii de ani de literatură. Locuieşte în Cambridge, Massachusetts.

Autor: Lavinia Braniște

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2019

Nr. pagini: 256

Descriere carte:

Premiul „Nepotu' lui Thoreau” 2019

„Lavinia Braniște, nume de vîrf din noul val, revine cu un roman extraordinar. Cartea explorează trecutul comunist plecînd de la un scenariu de film despre Zoia Ceaușescu, dar investighează și labirinturile geografice ale României – acele zone obscure și ambigue care apar pe hartă doar în preajma alegerilor electorale. Sonia ridică mîna pleacă în căutarea comunismului pierdut, în căutarea provinciei pierdute, în căutarea familiei pierdute, în căutarea identității de gen, în căutarea noilor configurații sociale din lumea metropolitană de azi. Este un roman melancolic și puternic. Imersiunea lui în trecut provoacă prezentul să iasă la suprafață.” (Mihai Iovănel)

Prezentare autor:

Lavinia Branişte s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014) și romanul Interior zero (2016), care a primit premiul „Nepotu’ lui Thoreau” pentru cea mai bună carte de proză a anului 2016 și a fost tradus în germană și polonă.

Autor: Lucia Berlin

Traducător: Ioana Miruna Voiculescu

Editura/Colecție: Art

An apariție: 2018

Nr. pagini: 600

Descriere carte:

Această autoare extraordinară s-a inspirat pentru multe dintre povesti­rile ei din propria viață. Unul dintre fiii ei spunea, după moartea ei: „Mama a scris povești adevărate, nu neapărat autobiografice, dar pe-aproape.“ Cele patruzeci și trei de povestiri reunite în acest volum-eveniment stau mărturie. Traumele copilului abuzat, experiențele greu de imaginat ale unei tinere femei dependende de alcool, efortul de a-și crește și educa cei patru fii, relația dezastruoasă cu o mamă și ea alcoolică, clinicile de dezintoxicare, amorurile eșuate, muncile insolite pe care le prestează sunt toate ecouri ale unei vieți adevărate.

Lucia Berlin se dovedește a fi o maestră a formei și un fin observator al propriei vieți și al vieții în general, iar vivacitatea, umorul, tristețea și forța literară a scriiturii ei fac din ea o voce literară de neuitat.

„Geniala și răzvrătita Lucia Berlin, a cărei viață suprarealist de efervescentă o poate eclipsa pe cea a Fridei Kahlo, ar fi trebuit celebrată ca o comoară națională încă din timpul vieții... Proza ei – dură, metalică, deschisă, cu nerv, plină de compasiune – este unică și ne poartă prin vârtejuri caleidoscopice, fiind totodată amuzantă, tragică, de o grație neobișnuită.“ San Francisco Chronicle

„Povestirile Luciei Berlin sunt electrizante, bâzâie și trosnesc ca firele sub tensiune când se ating.” Lydia Davis

„Scriitura Luciei Berlin este alertă și adevărată. Autoarea nu e niciodată manierată, falsă, lipsită de onestitate. Stilul ei este direct, amuzant, iertător. Ea însăși a fost o fatalistă și i-a plăcut să iubească. S-a luptat, a exultat, a trăit din plin și a murit. Și, slavă Domnului, a scris.“ Bookforum

„Această colecție de proză scurtă o consacră pe Berlin ca autoare singulară și remarcabilă.“ The New Yorker

Prezentare autor:

Lucia Berlin se naște în 1936 în Alaska, iar primii ani din viață și-i petrece în orașe miniere din Idaho, Kentucky și Montana. În 1955, este admisă la Universitatea din New Mexico unde studiază sub îndrumarea romancierului Ramon Sender. Locuiește în Berkeley și Oakland, California, și lucrează ca profesoară la liceu, centralistă, funcționară într-un spital, femeie de serviciu și secretara unui medic, timp în care se luptă cu dependența de alcool, încercând să-și întrețină cei patru fii. În 1994, Berlin este invitată să predea la Universitatea din Colorado, Boulder, unde va rămâne ca profesor asociat până în 2000. Moare în 2004, în Marina del Rey

Autor: Radu Pavel Gheo

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2016

Nr. pagini: 464

Descriere carte:

Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara

Cartea anului 2016, premiul acordat de revista Tiuk!

Premiul revistei Observator cultural, ediția 2017

Vlad Jivan e patronul unei edituri obscure din Timişoara anului 2011 şi erou al revoluţiei din 1989. Face afaceri profitabile cu un fost securist din Bucureşti, iar în timpul liber îi place să joace baschet şi să stea la bere cu prietenii. Discută pătimaş despre mafia ţigănească, despre „invazia” oltenilor care au distrus civilizaţia bănăţeană şi – doar pe jumătate în glumă – despre secesiunea Banatului.

În trecutul său există însă cîteva secrete pe care nu le dezvăluie nici măcar soţiei lui, Emilia, cel mai întunecat fiind legat de o excursie din 1989 cu părinţii în fosta Iugoslavie, în Split, pe litoralul Mării Adriatice. Iar cînd Emilia îl convinge să meargă în concediu în Croaţia, Vlad îşi redescoperă prietenii croaţi de odinioară, ce poartă cicatricile unui război secesionist, şi ajunge să se confrunte cu trecutul său tăinuit.

Disco Titanic este un roman cu adolescenţi maturizaţi traumatic într-o lume copleşită de puseuri naţionaliste sau localiste, o carte despre tandreţea şi cruzimea care se ascund în fiecare dintre noi.

„Un scriitor strălucit, ce va marca o epocă.” (Mircea Iorgulescu)

„Cu lecţia lui Bulgakov, a marilor prozatori americani şi a cineaştilor ruşi, cehi şi polonezi din anii ’70-’80 bine asimilată, Radu Pavel Gheo e un romancier de mîna întîi.” (Adriana Bittel)

Prezentare autor:

Radu Pavel Gheo (n. 1969) a absolvit în 1994 Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara, după care a lucrat ca profesor, redactor radio şi redactor de revistă în Iaşi şi Timişoara. În 2001 emigrează în Statele Unite, dar revine în ţară după un an. În perioada petrecută în S.U.A. a muncit ca vînzător la un fast-food, la un magazin alimentar şi la o librărie Barnes & Noble, iar experienţa americană e relatată în priză directă în volumul Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a. A publicat pînă în prezent volumele Valea Cerului Senin (Athena, 1997), Despre science fiction (Omnibooks, 2001; Tritonic, 2007), Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (Polirom, 2003; 2004; 2013), Românii e deştepţi. Clişee mioritice (Polirom, 2004; 2006; 2014), Fairia – o lume îndepărtată (Polirom, 2004; 2016), DEX-ul şi sexul (Polirom, 2005; 2016), Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (coord., cu Dan Lungu, Polirom, 2008), Numele mierlei (Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (2010; 2017), Disco Titanic (2016). Este inclus în mai multe antologii de proză şi reviste de cultură din ţară şi străinătate. Tovarăşe de drum a apărut într-o ediţie italiană în 2011. Radu Pavel Gheo a scris o piesă de teatru, Hold-UP Akbar sau Toţi în America, pusă în scenă de Teatrul Naţional din Timişoara în stagiunile 2007-2008 şi 2008-2009. Noapte bună, copii! a fost tradus în italiană, în 2016 şi în limba spaniolă, în 2019). Printre premiile literare obţinute de autor se numără premiul „Pro-Cultura Timisiensis” (2005), premiul Uniunii Scriitorilor „Andrei Bantaş” pentru traducere (2007), Premiul pentru Proză acordat de revista Observator cultural (2017). În prezent Radu Pavel Gheo trăieşte în Timişoara. Este redactor de carte şi traducător la Editura Polirom şi redactor la revista timişoreană Orizont. În 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 2005 – membru al PEN Club România.

Autor: Aleksandar Hemon

Traducător: Anca Dumitrescu

Editura/Colecție: Black Button Books

An apariție: 2018

Nr. pagini: 180

Descriere carte:

Nominalizată în 2013 la National Book Critics Circle Award, Cartea vieților mele nu este un memoir în sensul strict al cuvântului. Primul volum de non-ficțiune al lui Aleksandar Hemon sfidează convenția și previzibilul. Este o serenadă pentru două orașe diferite, o odă adusă legăturilor de familie, un imn închinat fotbalului și șahului. Este o carte ce debordează de pasiune, dar este sedimentată prin inteligență feroce, experiență devastatoare și observație clinică. Și, la fel ca cele mai bune povești, își lasă cititorul transfigurat. Pentru cei care iubesc ficțiunea lui Hemon, Cartea vieților mele este absolut indispensabilă. Pentru cei încă neinițiați, este introducerea perfectă în mintea unuia dintre cei mai mari scriitori ai timpurilor noastre.

Prezentare autor:

Aleksandar Hemon este autorul romanelor Proiectul Lazarus (Polirom, 2011) – nominalizat la National Book Award și la National Book Critics Circle Award – și The Making of Zombie Wars (2015), al volumelor de nuvele The Question of Bruno (2000), Omul de nicăieri (Polirom, 2010) – nominalizat la National Book Critics Circle Award – și Iubire și obstacole (Black Button Books, 2016). S-a născut în Sarajevo și a plecat la Chicago în 1992, cu intenția de a sta doar câteva luni; izbucnirea războiului din Iugoslavia i-a făcut însă imposibilă întoarcerea acasă. Prima nuvelă în limba engleză i-a fost publicată în 1995. Operele sale sunt publicate cu regularitate în The New Yorker, Granta, The New York Times, The Paris Review, Esquire și Best American Short Stories. În 2004 a primit burse Guggenheim și MacArthur Genius. În 2011 a primit premiul PEN/ W.G. Sebald Award. Locuiește în Chicago, împreună cu soția și cele două fiice, și predă la Columbia College.