Manual pentru femei de serviciu
38.80 lei cu TVA
Autor: Lucia Berlin
Această autoare extraordinară s-a inspirat pentru multe dintre povestirile ei din propria viață. Unul dintre fiii ei spunea, după moartea ei: „Mama a scris povești adevărate, nu neapărat autobiografice, dar pe-aproape.“ Cele patruzeci și trei de povestiri reunite în acest volum-eveniment stau mărturie. Traumele copilului abuzat, experiențele greu de imaginat ale unei tinere femei dependende de alcool, efortul de a-și crește și educa cei patru fii, relația dezastruoasă cu o mamă și ea alcoolică, clinicile de dezintoxicare, amorurile eșuate, muncile insolite pe care le prestează sunt toate ecouri ale unei vieți adevărate.
Lucia Berlin se dovedește a fi o maestră a formei și un fin observator al propriei vieți și al vieții în general, iar vivacitatea, umorul, tristețea și forța literară a scriiturii ei fac din ea o voce literară de neuitat.
„Geniala și răzvrătita Lucia Berlin, a cărei viață suprarealist de efervescentă o poate eclipsa pe cea a Fridei Kahlo, ar fi trebuit celebrată ca o comoară națională încă din timpul vieții… Proza ei – dură, metalică, deschisă, cu nerv, plină de compasiune – este unică și ne poartă prin vârtejuri caleidoscopice, fiind totodată amuzantă, tragică, de o grație neobișnuită.“ San Francisco Chronicle
„Povestirile Luciei Berlin sunt electrizante, bâzâie și trosnesc ca firele sub tensiune când se ating.” Lydia Davis
„Scriitura Luciei Berlin este alertă și adevărată. Autoarea nu e niciodată manierată, falsă, lipsită de onestitate. Stilul ei este direct, amuzant, iertător. Ea însăși a fost o fatalistă și i-a plăcut să iubească. S-a luptat, a exultat, a trăit din plin și a murit. Și, slavă Domnului, a scris.“ Bookforum
„Această colecție de proză scurtă o consacră pe Berlin ca autoare singulară și remarcabilă.“ The New Yorker
În stoc
Autor: Lucia Berlin
Traducător: Ioana Miruna Voiculescu
Editura/Colecție: Art
An apariție: 2018
Nr. pagini: 600
Descriere carte:
Această autoare extraordinară s-a inspirat pentru multe dintre povestirile ei din propria viață. Unul dintre fiii ei spunea, după moartea ei: „Mama a scris povești adevărate, nu neapărat autobiografice, dar pe-aproape.“ Cele patruzeci și trei de povestiri reunite în acest volum-eveniment stau mărturie. Traumele copilului abuzat, experiențele greu de imaginat ale unei tinere femei dependende de alcool, efortul de a-și crește și educa cei patru fii, relația dezastruoasă cu o mamă și ea alcoolică, clinicile de dezintoxicare, amorurile eșuate, muncile insolite pe care le prestează sunt toate ecouri ale unei vieți adevărate.
Lucia Berlin se dovedește a fi o maestră a formei și un fin observator al propriei vieți și al vieții în general, iar vivacitatea, umorul, tristețea și forța literară a scriiturii ei fac din ea o voce literară de neuitat.
„Geniala și răzvrătita Lucia Berlin, a cărei viață suprarealist de efervescentă o poate eclipsa pe cea a Fridei Kahlo, ar fi trebuit celebrată ca o comoară națională încă din timpul vieții... Proza ei – dură, metalică, deschisă, cu nerv, plină de compasiune – este unică și ne poartă prin vârtejuri caleidoscopice, fiind totodată amuzantă, tragică, de o grație neobișnuită.“ San Francisco Chronicle
„Povestirile Luciei Berlin sunt electrizante, bâzâie și trosnesc ca firele sub tensiune când se ating.” Lydia Davis
„Scriitura Luciei Berlin este alertă și adevărată. Autoarea nu e niciodată manierată, falsă, lipsită de onestitate. Stilul ei este direct, amuzant, iertător. Ea însăși a fost o fatalistă și i-a plăcut să iubească. S-a luptat, a exultat, a trăit din plin și a murit. Și, slavă Domnului, a scris.“ Bookforum
„Această colecție de proză scurtă o consacră pe Berlin ca autoare singulară și remarcabilă.“ The New Yorker
Prezentare autor:
Lucia Berlin se naște în 1936 în Alaska, iar primii ani din viață și-i petrece în orașe miniere din Idaho, Kentucky și Montana. În 1955, este admisă la Universitatea din New Mexico unde studiază sub îndrumarea romancierului Ramon Sender. Locuiește în Berkeley și Oakland, California, și lucrează ca profesoară la liceu, centralistă, funcționară într-un spital, femeie de serviciu și secretara unui medic, timp în care se luptă cu dependența de alcool, încercând să-și întrețină cei patru fii. În 1994, Berlin este invitată să predea la Universitatea din Colorado, Boulder, unde va rămâne ca profesor asociat până în 2000. Moare în 2004, în Marina del Rey
