Ștefan Bertalan. În ritmul lumii / In Tune with the World

De o unicitate profundă, opera diversă a lui Ștefan Bertalan îmbină cercetările constante ce combină pictura, desenul, instalația, fotografia și performance-ul cu o explorare a naturii creației și a locului omului în universul nostru. Această carte este un ecou și o extindere necesară a expoziției Ștefan Bertalan – În ritmul lumii. O retrospectivă organizate de Fundația Art Encounters din Timișoara și prezentată ulterior la MARe / Muzeul de Artă Recentă din București.
Asemenea lui Bertalan care transfera și transforma o energie ce lua forma unor sensuri multiple, volumul de față cuprinde 11 eseuri ale unor autori pentru care opera artistului este una fundamentală, 15 poeme inedite semnate de Simona Popescu și peste 200 de imagini cu lucrările artistului structurate în diverse teme și subiecte recurente ce formează un mozaic, oferind totodată o viziune proaspătă asupra operei.

Ștefan Bertalan (1930 – 2014)  a studiat la Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca între 1956 și 1962, după absolvire fiind numit profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. Din 1970 până în 1981, a predat la Universitatea Politehnică din Timișoara, în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism, pe care a fost nevoit să o părăsească atunci când a decis să emigreze. S-a stabilit în 1986 la Öhringen, lângă Stuttgart, Germania, unde a trăit până în 2012. A revenit regulat la Timișoara din 1990, orașul său preferat, unde a și decedat în 2014. În 1965 Bertalan a fondat grupul 111 împreună cu Roman Cotoșman și Constantin Flondor, primul colectiv de artă experimentală din România comunistă, urmat la scurt timp de renumitul grup experimental și interdisciplinar Sigma (1969-1980), pe care l-a creat împreună cu Constantin Flondor și Doru Tulcan și căruia i s-au alăturat artiști, gânditori și cercetători din diverse discipline. Personalitate marcantă a avangardei neo-constructiviste românești de la sfârșitul anilor '50 și '60, Ștefan Bertalan și-a aprofundat cercetările în domeniul ciberneticii și sistemelor în anii '70, apoi, în anii următori, a elaborat în opera sa o veritabilă cosmologie în care omul și natura au devenit interdependente. Lucrările lui Ștefan Bertalan au fost expuse în numeroase instituții de renume, printre care: Muzeul de Artă din Chișinău (2024); Mumok – Museum moderner Kunst Stiftung Ludwig din Viena (2022); Kunstmuseum, Liechtenstein (2020); Bienala de la Veneția (2013); Muzeul de Artă din Timișoara (2012); Institutul de Arhitectură din București (1979).

Bernard Blistène este director onorific al Musée National d’Art Moderne – Centre Pompidou și președinte al programului „Mondes Nouveaux” din cadrul Ministerului Culturii din Franța. În 1983 s-a alăturat Musée National d’Art Moderne în calitate de curator, iar apoi, între 1990 și 1997, a fost director al muzeelor din Marsilia. Din 1997 până în 2004, după trei ani petrecuți în SUA, în care a realizat diverse expoziții pentru Guggenheim și Centre Pompidou, a fost inspector general pentru creație artistică în cadrul Ministerului Culturii din Franța. În 2011 a fost numit director al Departamentului de Dezvoltare Culturală de la Centre Pompidou, iar apoi a deținut funcția de director la Musée National d’Art Moderne din 2013 până în 2021. Blistène a realizat zeci de expoziții monografice dedicate unor artiști precum Christian Boltanski, Daniel Buren, Cy Twombly, Enrico Castellani, Lucio Fontana și Georg Baselitz, precum și numeroase expoziții tematice în Franța și în străinătate.

”A venit, fără îndoială, momentul să judecăm importanta operă a lui Ștefan Bertalan dincolo de o analiză pur factuală. Sinteză clară și accesibilă, lucrarea de față evidențiază originalitatea profundă a unui artist care, prins în contextul ideologic și politic al României comuniste, încearcă necontenit să evadeze pentru a experimenta și a construi o viziune și un orizont hrănite de o cercetare neobosită, „în ritm cu lumea”. Se conturează astfel „un autoportret vegetal”, pus față în față cu un univers pe care Ștefan Bertalan îl știe amenințător și cu care încearcă necontenit să se împace și să ne propună indispensabile linii de fugă.” – Bernard Blistène

”Așa l-am privit pe Ștefan Bertalan în timp ce se rotea în jurul plantelor sale. Nu era doar un artist care performa. Ci, împreună cu tulpinile, frunzele, florile, cu ductul desenelor prin care ele își lăsau amprenta pe hârtie, cu tot ce vorbea, desena și adnota despre această mișcare de rotație, Bertalan era o adevărată operă de artă. Un artist care își înfășura opera cu propriul corp și care, simultan, se înfășura în ea ca într-un cocon protector.” – Adriana Babeți

”Astfel, simțul pentru natură a reprezentat pentru Ștefan Bertalan o parte componentă a existenței sale, împlinindu-i nevoia de cunoaștere și de exprimare. Îndreptate înspre plante şi animale, înspre relația dintre lumea vie şi meridianele cerului, dintre lumină şi umbră, cercetările sale s-au articulat într-o viziune unificatoare asupra universului. Intensitatea trăirilor lui în fața naturii, transpusă în gesturi artistice de o mare sensibilitate, uneori chiar dramatice, se îmbină cu studiile exacte – de bionică şi de matematică (geometrie) –, creând un amestec surprinzător, ce amintește de vocația artistului universal, din aceeași familie spirituală cu Leonardo da Vinci.” – Ileana Pintilie

Această carte este publicată de Fundația Art Encounters, cu sprijinul Esther Schipper Berlin / Paris / Seul, în parteneriat cu MARe / Muzeul de Artă Recentă București. Ea completează expoziția Ștefan Bertalan – În ritmul lumii. O retrospectivă, care a avut loc la Timișoara între 3 aprilie și 28 iunie 2025 și care, ulterior, a fost itinerată la Muzeul de Artă Recentă (MARe), București, între 5 februarie și 3 mai 2026. Proiectul a fost inițiat de Ovidiu Șandor, președintele Fundației Art Encounters, și a fost curatoriat de Bernard Blistene, director onorific al Muzeului Național de Artă Modernă, Centre Pompidou, Paris.