Joi, 26 septembrie 2019, la ora 18.30, la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), are loc un nou eveniment dedicat celor mai recente apariții din seria de autor Albert Camus a editurii Polirom. Despre cele trei cărți, Moartea fericită, Nunta și Vara, vor vorbi prof. univ. dr. Vasile Popovici de la Universitatea de Vest din Timișoara și Cyrille Fierobe, directorul Institutului Francez din Timișoara. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Editura Polirom și Institutul Francez din Timișoara.
Albert Camus, Moartea fericită, editura Polirom, 2019. Traducere din limba franceză de Daniel Nicolescu.
Chinuit de gelozie, Patrice Mersault hotărăște să accepte invitația iubitei sale, Marthe, de a-l cunoaște pe primul bărbat din viața ei, acum infirm și țintuit într-un scaun cu rotile, pe care ea îl mai vizitează din când în când din milă. Bogat, inteligent și excentric, Roland Zagreus consideră că atingerea fericirii trebuie să fie scopul vieții fiecărui individ și discută îndelung cu Mersault despre ce merită să faci pentru asta… poate chiar să ucizi? Moartea fericită, primul roman al lui Camus, la care scriitorul a lucrat între anii 1936 și 1938, a fost publicată postum abia în 1971. Autobiografic, bogat în descrieri hipnotice și presărat cu reflecții originale, acest proiect romanesc are drept temă căutarea asiduă a fericirii, pentru atingerea căreia nici un preț nu este prea mare.
Albert Camus, Nunta, editura Polirom, 2019. Traducere din limba franceză și note de Irina Mavrodin.
Născute din contemplarea singurătății și a revoltei în fața absurdului, din credința că fericirea poate fi până la urmă descoperită, nu doar căutată cu deznădejde, cele câteva proze reunite sub titlul Nunta sunt tot atâtea călătorii inițiatice. Ele se suprapun, în filigran, peste sursele bucuriei, soarele și marea și revolta neobosită de a elibera omul de constrângerile pe care și le‑a impus și de barierele spiritului, care‑l sufocă. Spre deosebire de Jean‑Paul Sartre, veșnicul rival, care‑și „detestă copilăria și tot ce mai supraviețuiește din ea”, pentru Camus nevoia de a căuta fericirea impune o întoarcere la origini. Căci omul poate fi fericit doar asumându‑și geneza și‑și poate găsi sensul existenței numai revoltându-se. Volumul Nunta, cu cele patru călătorii în spațiul istoric – „Nuntă la Tipasa”, „Vîntul din Djemila”, „Vara la Alger” și „Deșertul” –, e un posibil punct de plecare al gândirii asupra lumii din romanele lui Camus.
Albert Camus, Vara, editura Polirom, 2019. Traducere din limba franceză de Modest Morariu.
Vara (1954) aduce laolaltă câteva proze aparent eterogene, scrise între 1939 și 1953, ce ilustrează cu subtilitate uneori ironică și lirism încântător „soarele și umbra sufletului mediteraneean”. Fie că merge pe urmele Minotaurului prin labirintul de piatră încinsă al Oranului natal, fie că revede mitul lui Prometeu prin ochii lumii moderne împăcate cu propriile păcate sau că meditează la frumusețe, a cărei expresie desăvârșită este Elena din Troia, Camus ne poartă într-o călătorie uimitoare prin spațiul mediteraneean și prin universul legendelor sale.
Albert Camus 1913-1960), romancier, dramaturg și filosof francez născut în Algeria, a absolvit Universitatea din Alger și a fost câțiva ani jurnalist la Alger républicain. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost membru al Rezistenței Franceze și editor al publicației clandestine Combat. După război a colaborat la publicații prestigioase din Franța, fiind una dintre vocile influente ale stângii democrate. Tot în această perioadă a publicat o serie de romane și eseuri filosofice cu un impact persistent, printre care Străinul (1942), Mitul lui Sisif (1942), Ciuma (1947), Căderea (1956), Exilul și împărăția (1957). Ca o recunoaștere a valorii și viziunii sale inovatoare, Camus a primit în 1957, la doar 44 de ani, Premiul Nobel pentru Literatură.
