A fost odată o Europă Centrală

A fost odată o Europă Centrală este un proiect al Asociației Culturale La Două Bufnițe ce își propune să readucă în spațiul public și cultural Europa Centrală prin literatura ei. Punctul de plecare îl constituie crearea unui spațiu de dialog în jurul și despre Dicționarul romanului central-european. Proiectul cuprinde activități variate, de la un concurs de idei la interviuri cu autorii, editorii și coordonatoarea Dicționarului, precum și activități dedicate practicilor de lectură și modurilor în care aceste texte își găsesc relevanța în mediul preuniversitar și academic.

A fost odată o Europă Centrală este un proiect co-finanțat de Asociația Fondului Cultural Național (AFCN). Partnerii proiectului sunt: Editura Polirom, Headsome Communication, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara ”La Vest de Est / La Est de Vest”.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

🙋 De unde ”A Fost odată o Europă Centrală”? ”A fost odată o Europă Centrală” nu e doar titlul proiectului nostru, ci este, întâi de toate, chiar titlul volumului cu care se deschide Dicționarul romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom. Eveniment notabil din istoria literară, volumul A fost odată o Europă Centrală a fost scris de Mészöly Miklós și publicat în 1989.

MÉSZÖLY Miklós, dramaturg, jurnalist, dar mai ales prozator, unul dintre cei mai importanți ai literaturii maghiare, supranumit de critică în deceniul trecut „clasicul modernității“ în cultura vecină: https://www.observatorcultural.ro/…/in-memoriam…/

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

🙋Dacă tot am deconspirat ieri faptul că numele proiectului nostru este titlul primul roman din Dicționarul romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom, vă mai desconspirăm și titlul ultimului roman cuprins în dicționar: Austerlitz, de W.G. Sebald.

W. G. Sebald, autorul romanului Austerlitz, publicat în limba română la editura Art.
Austerlitz este ultimul roman al lui W. G. Sebald şi capodopera sa, o poveste tandră şi sobră deopotrivă, o dramă atât de profundă, încât rămâne aproape incomunicabilă.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

👋 SPUNE-MI CE ÎNȚELEGI PRIN EUROPA CENTRALĂ. CONCURS DE IDEI

Vă provocăm să ne reapropiem de spațiul central-european prin literatură, iar în cadrul acestui concurs așteptăm răspunsurile voastre printr-un comment la postare* până duminică, 17 octombrie 2021.

*Concursul se desfășoară pe pagina de Facebook A fost odată o Europă Centrală: https://www.facebook.com/afostodataoeuropacentrala/photos/a.103406335456143/106377428492367

Luni, 18 octombrie 2021, vom alege 5 persoane, aleatoriu, prin random[dot]org, care vor primi ca premiu Dicționarul romanului central-european din secolul XX coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom, atunci când va ieși din tipar.

Succes!

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă invităm la o discuție între Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Cornel Ungureanu în care se evocă contextul studiilor central-europene, coagularea studenților și a specialiștilor în jurul fundației A Treia Europă și importanța ei ca proiect interdisciplinar cu o reală forță coezivă, a intelectualilor din Europa Centrală și pentru promovarea lecturii în spațiul românesc. 👉https://youtu.be/JlRKiPYuhig

A fost odată o Europă Centrală este un proiect co-finanțat de Asociația Fondului Cultural Național (AFCN). Partenerii proiectului sunt: Editura Polirom, Headsome Communication, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara ”La Vest de Est / La Est de Vest”.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. ·

Adriana Babeţi este profesoară la Universitatea de Vest din Timişoara şi cadru didactic asociat la Universitatea din Bucureşti, unde predă literatură comparată. De asemenea, este redactor la revista Orizont. Începând din 1997 a iniţiat şi organizat, împreună cu Mircea Mihăieş şi Cornel Ungureanu, grupul de studii literare comparate central-europene şi fundaţia „A treia Europă”. A coordonat, alături de Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). De-a lungul anilor, a publicat următoarele volume: Femeia în roşu (1990, împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu – Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman), carte ajunsă la cea de-a şasea ediţie şi inclusă în manualele de literatură pentru liceu; Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară); Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne şi pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară, Premiul Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România); Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare (Polirom, 2006); Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007); Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009); Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeţii (Polirom, 2014).

În 2013 i-a apărut la editura Polirom volumul Amazoanele. O poveste (Premiul „Cartea anului 2013” al revistei România literară; Premiul revistei Observator cultural, Premiul „Cea mai bună carte a anului 2013” – categoria non-fiction – la Gala „Bun de tipar” a Premiilor de excelenţă din industria de carte din România; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru istorie, critică literară, eseu; Marele Premiu al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată în 2017, pentru întreaga activitate şi pentru cel mai bun studiu de literatură comparată din ultimele două decenii.

A coordonat Dicţionarului romanului central-european din secolul XX, aflat în pregătire la Editura Polirom.

Mircea Mihăieş conduce doctorate în literatura engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara și este redactor-șef al revistei Orizont. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Un dialog cu Ilie Stepan (2018) și O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019). A primit de şase ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o carte despre Finnegans Wake. 

Cornel Ungureanu este unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari români. A fost profesor al Universităţii de Vest şi preşedinte al Fundației „A treia Europă”. Este redactor-şef adjunct al revistei Orizont şi preşedintele Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat peste 2000 de articole şi studii în presa culturală din România, Germania, Ungaria, Serbia etc., precum şi volume de istorie şi critică literară. Este autorul a peste 20 de volume, între care: La umbra cărţilor în floare (1975), Proză şi reflexivitate (1977), Contextul operei (1980), Proza românească de azi, I (1985, Premiul Uniunii Scriitorilor), Voiculescu şi structurile literare ale Renaşterii (1984), Mircea Eliade şi literatura exilului (1995, Premiul Uniunii Scriitorilor), A muri în Tibet (1998), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (1998, antologie coordonată împreună cu Adriana Babeţi), Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (1998, antologie coordonată împreună cu Adriana Babeţi), Mitteleuropa periferiilor (2002), La Vest de Eden. Introducere în literatura exilului (2001), Geografie literară (2002), Geografia literaturii române (vol. I-IV), Istoria secretă a literaturii române (2007), Arta paricidului la români (2017), Literatura Banatului (2015). Are în lucru volumul Geografia literaturii române. Studiile sale au fost traduse în Germania, Ungaria, Serbia etc.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă invităm la o discuție între Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Cornel Ungureanu în care se evocă contextul studiilor central-europene, coagularea studenților și a specialiștilor în jurul fundației A Treia Europă și importanța ei ca proiect interdisciplinar cu o reală forță coezivă, a intelectualilor din Europa Centrală și pentru promovarea lecturii în spațiul românesc. 👉https://youtu.be/JlRKiPYuhigA fost odată o Europă Centrală este un proiect co-finanțat de Asociația Fondului Cultural Național (AFCN). Partenerii proiectului sunt: Editura Polirom, Headsome Communication, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara ”La Vest de Est / La Est de Vest”.Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. ·


____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Marius LazurcaVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonagt de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom. 👉https://youtu.be/nww5h-S42dA

Marius Lazurca (n. 1971, Timișoara) a studiat filologia în orașul natal, după care și-a continuat studiile în Franța, la École Normale Supérieure și Université Paris-Sorbonne (Paris IV), al cărei doctor în istorie-antropologie devine în anul 2003. Intră în viața profesională ca angajat al Facultății de Litere a Universității de Vest din Timișoara, unde predă începând cu 1997. A publicat mai multe cărți și studii în română, franceză, engleză și spaniolă în domeniile literaturii comparate și antropologiei istorice.
La invitația foștilor săi profesori, Adriana Babeți, Cornel Ungureanu și Mircea Mihăieș, s-a alăturat Fundației și grupului de cercetare „A Treia Europă” încă de la fondarea acestora și a participat la majoritatea proiectelor academice.
În 2001, părăsește cariera universitară și intră în serviciul public. Începe cariera diplomatică în 2006, ca ambasador pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta. Între 2010 și 2016 a fost ambasador în Republica Moldova, iar din 2016 a fost ambasador al României la Budapesta. În 2020 a devenit ambasadorul României în Statele Unite Mexicane. Este căsătorit cu Mirela, medic, și este tatăl a șase copii. 

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Gabriel Kohn 👉https://youtu.be/hShe62KdO2QVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Gabriel Kohn este germanist, doctor în Filologie în cadrul Universității de Vest din Timișoara, traducător, diplomat. A fost membru fondator al grupului şi fundaţiei „A treia Europă”. A deţinut funcţia de director adjunct al Institutului Cultural Român de la Viena până în 2013 și a fost diplomat al Ambasadei României la Budapesta. Între 2003 și 2006, a fost coordonator executiv al programului ”Întoarcerea oraşelor? Funcțiile memoriei istorice în Europa Centrală şi de Est, în parteneriat cu „Mitteleuropa-Zentrum” din Dresda; coordonator principal din partea română: prof.dr. Andrei Corbea Hoisie. În prezent este lector la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, UVT, în cadrul catedrei de limbi și literaturi moderne.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Dorian Branea 👉https://youtu.be/Qg51MrxDVXUVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Dorian Branea este eseist, traducător, antreprenor cultural și diplomat. A absolvit Facultatea de Litere, Filozofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara. A obținut doctoratul în anglistică-americanistică, la aceeași universitate și a urmat apoi specializări postuniversitare în relații internaționale (Universitatea Georgetown) și management (Universitatea Oxford). Este redactor al revistei Orizont (din 1995) și membru fondator al grupului de studii comparate şi al fundaţiei „A treia Europă” (din 1997). A fost fellow al Universității Central-Europene din Budapesta (2003-2004) și cadru didactic asociat în cadrul Masteratului de Studii Americane al Universității de Vest, în perioada 2003-2005. A deținut mai multe funcții: director fondator al Institutului Cultural Român din Varșovia (2006-2010), director al Institutului Cultural Român din Londra (2010-2018) și președinte al EUNIC London (2012-2014). Din 2018, este director al Institutului Cultural Român din New York și a fost ales președinte al EUNIC New York din 2021. În 2018 i-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural pentru Promovare Culturală în Grad de Cavaler. A publicat și tradus următoarele volume: Statele Unite ale Românilor. Cărțile călătoriilor românești în America în secolul XX (Editura Humanitas, 2017), Joshua Muravchik, Raiul pe pământ. Mărirea și decăderea socialismului (traducere realizată împreună cu Cristina Chevereșan, Editura Brumar, 2004) și Charles King, Marea Neagră. O istorie (traducere realizată împreună cu Cristina Chevereșan, ediția a doua, Editura Polirom, 2015). 

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Daciana Branea 👉https://youtu.be/4yFUw7-j1kkVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Daciana Branea este editoare, traducătoare, jurnalist cultural și blogger, specialistă în comunicare instituțională și marketing cultural. Din 2011, este doctor în literatură română al Universităţii de Vest din Timişoara, cu o teză despre Livius Ciocârlie. Între 1998 și 2004 a coordonat sub-redacția timișoreană a Editurii Polirom, unde s-a ocupat îndeaproape de redactarea seriei „A treia Europă”, iar în perioada 2004-2006 a fost director editorial al Editurii Brumar. A fost membră fondatoare a grupului interdisciplinar de cercetare şi a fundaţiei „A treia Europă”. În ultimii ani, a fost implicată, în calitate de consultant pentru comunicare și marketing, în numeroase proiecte de promovare culturală derulate în Marea Britanie și Statele Unite. Din 2018, locuiește la New York. 

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Oana Fotache Dubălaru 👉https://youtu.be/Zv0N8caZ9dMVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Oana Fotache Dubălaru este profesoară la Facultatea de Litere (Universitatea din București), unde predă cursuri de teoria literaturii, literatură comparată și istoria ideilor literare. A publicat volumele Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare (2013), Divanul criticii. Discursuri asupra metodei în critica românească postbelică (2009). A coordonat volumele colective Harta și legenda. Mircea Cărtărescu în 22 de lecturi (alături de Cosmin Ciotloș, 2020), Dus-întors. Rute ale teoriei literare în postmodernitate (împreună cu Magda Răduță și Adrian Tudurachi, 2016) și antologia Teoria literaturii. Orientări în teoria și critica literară contemporană (cu Anca Băicoianu, 2005). Este autoarea mai multor studii apărute în publicații academice din România, Italia, Canada, SUA, Coreea de Sud, și membru ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (ICLA), din 2019.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Kazimierz Jurczak 👉https://youtu.be/074cvctkIhoVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom. Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Kazimierz Jurczak este absolvent în filologie română la Universitatea Jagiellonă din Cracovia. În 1988 şi-a obținut doctoratul în filologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca cu teza Ipostaze ale discursului narativ în romanul românesc din anii șaptezeci și optzeci. Din 2012 este doctor abilitat în științele umaniste (titlul acordat în urma colocviului de abilitare la Facultatea de Filologie a Universității Jagiellone). Din 1988 până în 1993 a fost lector de limba polonă la Universitatea din București. A ocupat funcțiile de consilier la Ambasada Republicii Polone și consul al Republicii Polone la București (1995-2001). În perioada 2010-2016 a fost visiting professor la Universitatea din Varșovia, Facultatea de Orientalistică, Centrul de Studii asupra Europei de Est. În prezent este șeful Departamentului de Studii Românești la Universitatea Jagiellonă din Cracovia. Președintele României i-a acordat în 2006 ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Balázs Imre József 👉https://youtu.be/lRp_b0KYtmAVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom. Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului.

Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Balázs Imre József este istoric literar, poet, traducător, conferențiar universitar la Departamentul de Literatură Maghiară a Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca și redactor al revistei Korunk. A elaborat numeroase articole pentru Dicţionarul romanului central-european din secolul XX.
A publicat volume de poezie, critică și istorie literară. Volumul său, Avangarda în literatura maghiară din România (2009), a apărut și în traducere românească la Timișoara. Activitatea sa de cercetător se concentrează asupra studiului avangardei (îndeosebi autorii suprarealiști), asupra literaturilor regionale și a interferențelor culturale dintre acestea în zona Europei Centrale. A tradus volume de Max Blecher și Gellu Naum. Volumul Istoria suprarealismului în câmpul literar maghiar se află în curs de apariție.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Ilinca Ilian 👉https://youtu.be/77DTjUu9XT0Vă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom. Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului.

Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

linca Ilian este traducătoare, eseistă și conferenţiar universitar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara.. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (specializarea spaniolă-franceză) şi Facultatea de Litere, Filozofie și Istorie a Universității de Vest din Timişoara (secţia română). A urmat cursuri masterale la Paris VII şi a obținut doctoratul în filologie, sub conducerea profesorului Livius Ciocârlie, cu o teză despre Julio Cortázar. În 2001 a fost profesor invitat la Universitatea Autónoma de Nuevo León, în 2004-2006 a ţinut cursuri de limbă şi civilizaţie românească la Universitatea Paul Valéry din Montpellier, iar în 2010 a fost invitată la EHESS (Paris) unde a susţinut conferinţe despre Robert Musil şi Julio Cortázar.
Din 2010 coordonează reţeaua profesională „Red Regional de Hispanistas de Europa Central”, care îi reuneşte pe specialiştii în studii hispanice din diverse universităţi şi centre de cercetare din Europa Centrală şi de Sud-Est. În această calitate, coordonează schimburi academice între universităţile din această regiune şi participă la proiecte de cercetare comune, printre ele cele referitoare la receptarea literaturii latino-americane contemporane în spaţiul sud-est-european în timpul Războiului Rece. Este redactor-şef al revistei Colindancias – Revista de Hispanistas de Europa Central.
A publicat câteva zeci de articole şi eseuri în română şi spaniolă în diverse publicaţii din ţară şi străinătate. Printre traducerile sale în limba română se numără Şotron de Julio Cortázar (Chişinău, 2004), Perpetuum mobile de Augusto Monterroso (Timişoara, 2008), Altazor de Vincente Huidobro (Timişoara, 2012, împreună cu Adrian Bodnaru), Sărutul femeii păianjen de Manuel Puig (Bucureşti, apariţie preconizată în 2021). Ultima sa carte publicată este Julio Cortázar y Robert Musil – Consonancias, divergencias y ecos (Madrid, 2013).

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. ECHIPA ÎN DIALOG – Interviu cu Vasile Popovici 👉https://youtu.be/G7h2Tnl8J2oVă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom. Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

Vasile Popovici este eseist, critic şi teoretician literar, profesor habilitat la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă cursuri de literatură franceză, hermeneutică şi comunicare interculturală. În 1997 a obținut titlul de doctor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost consul general al României la Marsilia (1998-2002), consilier de comunicare al Ambasadei României la Paris (2002-2005), ambasador al României în Regatul Maroc (2006-2011) și în Republica Portugheză (2011-2016). A debutat la Cartea Românească cu volumul Marin Preda – timpul dialogului (1983, premiul de debut al Uniunii Scriitorilor). La aceeași editură a publicat Eu, personajul (1988). În 1997, a apărut la Editura Echinox volumul Lumea personajului. O sistematică a personajului literar și, în același an, la aceeași editură, Rimbaud (premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Timișoara), reeditat în 2006 la Cartea Românească. Este coautor al Dicționarului scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu. În 2017, a publicat la Editura Universității de Vest volumul Six microlectures. În 2021 apare la Editura Cartier Punctul sensibil. De la Mihai Eminescu la Mircea Cărtărescu.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Silviu Lupescu, director general Editura Polirom:

”Sunt puține inițiativele despre care putem afirma că, după 1989, au lăsat urme relevante în viața culturală din România. Nu resursele financiare, nici potențialul uman sunt cele care au lipsit. Mai curând au fost superficialitatea, nepriceperea managerială, lipsa inițiativei, interesele personale și altele asemenea cu care societatea noastră balcanică ne-a obișnuit deja. Or, fie și la o trecere sumară în revistă a rezultatelor, mă aflu departe de toate acestea atunci când menționez numele Fundației A treia Europă și tot ceea ce aceasta a generat.

Prin implicarea Editurii Polirom, aș putea spune că am devenit și eu, oarecum, bănățean. Colaborarea cu Adriana Babeți, cu Mircea Mihăieș și cu ceilalți membri ai grupului m-a făcut să revin mereu și mereu în Banatul multicultural, locul ideal unde o asemenea bogăție de idei și inițiative putea să dospească. Dezbateri, simpozioane, invitați de marcă, dialoguri pe teme incitante, reviste academice, linii de studii universitare, lansări de cărți, sunt doar câteva dintre împlinirile pe care grupul A treia Europă ni le-a oferit până acum. Și a mai fost și mulțimea de tineri atrași de perspectiva interculturală a unor noi subiecte de cercetări. Și, dincolo de toate, au fost multe cărți. Un raft întreg de bibliotecă.

Lista lor ar fi prea lungă. Nu pot să nu-i menționez aici ca autori pe Jacques Le Rider, Michael Pollak, Carl E. Schorske, Jan T. Gross, William M. Johnston și nu numai, alături de contribuția națională a unor Smaranda Vultur, Cornel Ungureanu, Vladimir Tismăneanu, Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Andrei Corbea, Victor Neumann, Mircea Flonta, Gheorghe Ștafanov și de numeroși alți autori sau colaboratori. O altă direcție a fost cea a traducerilor din proza central-europeană, începând cu viitoarea laureată Nobel, Olga Tokarczuk, și continuând cu câțiva „monștri” sacri ai aceleiași literaturi, precum Péter Nádas, Sławomir Mrożek, György Konrád, Paweł Huelle, Andrzej Stasiuk, Bohumil Hrabal, Andrzej Szczypiorski ș.a.

Dincolo de toate, a mai fost însă ceva: afinitățile, amicițiile, convergența țelurilor, solidaritatea, împlinirile, amintirile de neșters și tot ceea ce ține de relațiile lucrului în echipă. Mai am și azi vie în memorie o imagine, cea a lui Adam Michnik coborând din avion, jovial și prietenos, acel Michnik care pe atunci era pentru noi toți mai mult decât un simbol. Era promisiunea unei altfel de vieți. Au urmat memorabilele lansări ale Scrisorilor lui de la Timișoara, Arad și București. Nu pot să uit călătoria pe care am făcut-o de la București la Chișinău, via Iași, cu Mircea Mihăieș și regretatul istoric Tony Judt. Sunt multe alte asemenea amintiri pe care la păstrez.

În fine, aștept cu nerăbdare apariția dicționarului coordonat de Adriana Babeți, un îndelung promis eveniment editorial, dar și rezultatul unei munci asidue în colectiv, care a durat ani peste două decenii. Este o carte mai mult decât necesară, pentru că va pune în lumină valorile literaturii, nu puține, din această parte a Europei, valori, din păcate, de multe ori prea puțin cunoscute și promovate. În lipsa tot mai acută de lucrări de referință și instrumente de lucru de la noi, dicționarul va fi o rara avis, dar și o mărturie a ceea ce înseamnă grupul A treia Europă, ai cărui membri și-au asumat în acest mod o sarcină demnă de un mare institut de cercetări. Și poate, ca un addendum, cineva își va asuma și misiunea de a redacta fie și o succintă istorie factuală a acestui grup. Arhiva mișcărilor intelectuale de valoare autohtone ar avea doar de câștigat.”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. Editorii – Interviu cu Emanuela Stoleriu 👉https://youtu.be/6KAH4xjzRkk

Emanuela Stoleriu este redactor de carte la Editura Polirom. Cultivată, curioasă, perfecționistă și nu-i place să vorbească în public. Emanuela Stoleriu e un nume din caseta tehnică a cărților pe care le redactează semnalând autorilor bâlbe de stil, contraziceri și multe altele. Emanuela Stoleriu este redactorul Dicționarului romanului central european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă invităm să decoperiți echipa Dicționarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la editura Polirom.

NOI SUNTEM DICȚIONARUL. Editorii – Interviu cu Mircea Martin https://www.youtube.com/watch?v=fy49Gpo2xwI

Teoretician și critic literar cu o contribuție substanțială în domeniu, creator de concepte teoretice de impact (precum cel de „complex cultural“ sau de „dicțiune a ideilor“) și coordonator al Cenaclului Universitas – implicat direct în debutul unora dintre cei mai cunoscuți scriitori contemporani, pe care i-a descoperit și i-a promovat constant, fie ca editor, fie ca prefațator și comentator atent și subtil –, editor cu program și proiecte culturale pe termen lung și, nu în ultimul rînd, profesor erudit și exigent la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, Mircea Martin face parte dintr-o categorie rarisimă de intelectuali, pentru care verbul a construi este esențial.

Această serie de scurte interviuri video cu echipa rememorează episode semnificative de pe parcursul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri vor stimula interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă. 

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SEMINAR & CONVORBIRE ON-LINE, LUNI, 22 NOIEMBRIE, ORA 18.00


Vreți să dați un suflu nou clubului de lectură sau de scriere creativă din școală? Aveți o clasă de liceu cu care faceți consiliere și căutați să aduceți în discuție teme arzătoare într-o abordare care să provoace? Vreți să dați o dimensiune nouă orelor de română, maghiară, germane sau sârbă urmărind legăturile fascinante între literaturile Europei Centrale? Faceți cercetare centrată pe spațiul central-european pentru grad, pentru disertație sau doctorat și aveți nevoie de o perspectivă inedită și o resursă solidă?

Dacă răspunsul la oricare dintre întrebări sau căutări e afirmativ, puneți-vă în agenda seminarul în care Adriana Babeți, coordonatoarea Dicționarului romanului central European din secolul XX conturează un posibil ghid de descoperire și utilizare a dictionarului și explorează în dialog cu participanții posibile trasee de lectură, descoperire si studiu ale Dictionarului!Participanții vor avea acces la resurse post seminar.

Link de înscriere: https://docs.google.com/…/1FAIpQLSdKxQh3Amzi6q…/viewform
Link eveniment: https://www.facebook.com/events/305079041269539?ref=newsfeed

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________