Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate
47.00 lei cu TVA
Autor:Andrei Vieru
„Elogiul frontierelor este o carte despre libertate şi duşmanii ei; şi anume despre duşmanii libertăţii care se pretind singurii promotori ai libertăţii; concret, e o carte despre democraţie şi totalitarism în lumea de azi. Teza lui Andrei Vieru este simplă şi strălucită: natura libertăţii constă în aceea că e frontieră, iar instrumentele de discernământ care ne permit să distingem între libertate şi duşmanii ei sunt furnizate de logica modală (despre care autorul crede că e motorul lumii). Ca să înţelegem corect liberul arbitru şi libertatea politică, precum şi modul în care acestea sunt negate în totalitarism, logicile modale şi interpretările lor topologice sunt cruciale. Marea originalitate a lui Andrei Vieru constă în a fi descoperit cât de importantă e logica modală pentru clarificarea noţiunilor teoriei politice clasice. Deşi teoretică şi riguroasă, cartea lui Andrei Vieru nu e nici aridă, nici pedantă. Proza lui e remarcabilă, argumentarea – stringentă, vocaţia de moralist – contagioasă. Nu de puţine ori descoperi că lucrurile pe care le-ai gândit şi tu el le-a articulat mai profund şi le-a formulat mai bine. E o carte din care nu ştii ce să nu citezi, atât de citabil e totul, şi în care notabilul şi remarcabilul funcţionează ca frumuseţe.“ — H.-R. PATAPIEVICI
„S-a făcut cunoscut ca pianist de muzică clasică şi tocmai a tradus în franceză teatrul lui Puşkin. Nu-i cereţi cartea de vizită. Cariera lui nu se rezumă, ci se ascultă, ca Arta fugii. Andrei Vieru nu e doar pianist, şi încă unul dintre cei mai buni. De altfel, a fost comparat cu Wanda Landowska, Glenn Gould sau Celibidache. Este, de asemenea, filozof (a fost influenţat de Karl Popper) şi matematician (a propus „o metodă elementară de renormalizare a funcţiilor multizeta“). Vă simţiţi pierdut? E normal, şi ăsta nu-i decât începutul. Imaginaţi-vă că Vieru tocmai a tradus, în timpul său liber, teatrul lui Puşkin. Cum să nu te laşi sedus de această versiune mozartiană a unui Puşkin căruia Vieru îi redă farmecul originar?“ — L’OBS
„Se spune că Europa trece printr-o criză politică. După părerea mea, criza noastră nu e atât de natură politică, cât de natură conceptuală. Europa a trimis la plimbare însăşi ideea de limită, de zid despărţitor, de restricţie protectoare. Or, fără limite, nu mai poţi defini nici măcar o noţiune, ca să nu mai vorbim de proiecte concrete. În particular, nu te mai poţi defini nici pe tine însuţi. Europa şi-a subminat singură valorile, începând chiar cu Logica, mai precis, cu ceea ce ne permite să gândim categoriile şi, în fond, să gândim pur şi simplu… Dărâmaţi toate zidurile şi vă veţi trezi nu într-un vast spaţiu al libertăţii, ci într-un impas, ba chiar într-o capcană.“ — ANDREI VIERU
În stoc
Autor: Andrei Vieru
Traducător:
Editura/Colecție: Humanitas
An apariție: 2021
Nr. pagini: 292
Ilustrator:
Descriere carte: „Elogiul frontierelor este o carte despre libertate şi duşmanii ei; şi anume despre duşmanii libertăţii care se pretind singurii promotori ai libertăţii; concret, e o carte despre democraţie şi totalitarism în lumea de azi. Teza lui Andrei Vieru este simplă şi strălucită: natura libertăţii constă în aceea că e frontieră, iar instrumentele de discernământ care ne permit să distingem între libertate şi duşmanii ei sunt furnizate de logica modală (despre care autorul crede că e motorul lumii). Ca să înţelegem corect liberul arbitru şi libertatea politică, precum şi modul în care acestea sunt negate în totalitarism, logicile modale şi interpretările lor topologice sunt cruciale. Marea originalitate a lui Andrei Vieru constă în a fi descoperit cât de importantă e logica modală pentru clarificarea noţiunilor teoriei politice clasice. Deşi teoretică şi riguroasă, cartea lui Andrei Vieru nu e nici aridă, nici pedantă. Proza lui e remarcabilă, argumentarea – stringentă, vocaţia de moralist – contagioasă. Nu de puţine ori descoperi că lucrurile pe care le-ai gândit şi tu el le-a articulat mai profund şi le-a formulat mai bine. E o carte din care nu ştii ce să nu citezi, atât de citabil e totul, şi în care notabilul şi remarcabilul funcţionează ca frumuseţe.“ — H.-R. PATAPIEVICI
„S-a făcut cunoscut ca pianist de muzică clasică şi tocmai a tradus în franceză teatrul lui Puşkin. Nu-i cereţi cartea de vizită. Cariera lui nu se rezumă, ci se ascultă, ca Arta fugii. Andrei Vieru nu e doar pianist, şi încă unul dintre cei mai buni. De altfel, a fost comparat cu Wanda Landowska, Glenn Gould sau Celibidache. Este, de asemenea, filozof (a fost influenţat de Karl Popper) şi matematician (a propus „o metodă elementară de renormalizare a funcţiilor multizeta“). Vă simţiţi pierdut? E normal, şi ăsta nu-i decât începutul. Imaginaţi-vă că Vieru tocmai a tradus, în timpul său liber, teatrul lui Puşkin. Cum să nu te laşi sedus de această versiune mozartiană a unui Puşkin căruia Vieru îi redă farmecul originar?“ — L’OBS
„Se spune că Europa trece printr-o criză politică. După părerea mea, criza noastră nu e atât de natură politică, cât de natură conceptuală. Europa a trimis la plimbare însăşi ideea de limită, de zid despărţitor, de restricţie protectoare. Or, fără limite, nu mai poţi defini nici măcar o noţiune, ca să nu mai vorbim de proiecte concrete. În particular, nu te mai poţi defini nici pe tine însuţi. Europa şi-a subminat singură valorile, începând chiar cu Logica, mai precis, cu ceea ce ne permite să gândim categoriile şi, în fond, să gândim pur şi simplu... Dărâmaţi toate zidurile şi vă veţi trezi nu într-un vast spaţiu al libertăţii, ci într-un impas, ba chiar într-o capcană.“ — ANDREI VIERU
Prezentare autor: ANDREI VIERU a urmat studii de pian la Conservatorul din Bucureşti, ca elev al lui Dan Grigore. Din 1988 s‑a stabilit la Paris. A dat concerte atât în Franţa, cât şi în restul Europei. Socotit de critica muzicală un formidabil interpret al lui Bach, a înregistrat pentru prestigioase case de discuri Variaţiunile Goldberg, Arta Fugii, Clavecinul bine temperat, precum şi opere majore de Beethoven, Liszt sau Mussorgski. Când nu cântă la pian, Andrei Vieru scrie sau face cercetări în domenii ale matematicii precum teoria sistemelor dinamice şi teoria numerelor. A publicat eseuri în reviste din Franţa și România: NRF, Magazine Littéraire, Cahiers de l’Herne, Dilema, Observator cultural. În 2007 debutează la editura Seuil cu volumul Le gai Ecclésiaste (trad. rom. 2014, reed. 2019). În 2013 publică la editura Grasset volumul Éloge de la vanité (Elogiul vanității, apărut, în traducerea autorului, la Humanitas în 2016), pentru care primeşte Premiul Casanova (atribuit autorilor europeni de limbă franceză). A publicat în 2021, la editura Vendémiaire, o nouă traducere a teatrului lui Pușkin, însoțită de un eseu despre traducere și interpretare (vezi în Alexandre Pouchkine, Le Visiteur de marbre et autres oeuvres théâtrales). Critica franceză primeşte elogios cele trei volume, subliniindu‑le puritatea limbii şi descendenţa din tradiția moraliștilor francezi, asemuindu‑l pe Vieru cu La Rochefoucauld, Chamfort, Madame du Deffand, Charles‑Joseph de Ligne sau Cioran.