Man Without Identity / Omul fără identitate

50,00 lei cu TVA

Autor: Stepan Project

 The Man Without Identity este un elogiu adus Vieții, Iubirii și Luminii. 

Gândul nostru invocă păsările albe, ca niște îngeri zburători, între câmpuri cu maci și cer,  ducând în zborul lor tot inefabilul vieții aidoma unui vis…dar și lacrimile suferinței umane și pe cei cei loviți de războaie distrugătoare.

 E un peisaj populat de dictatori paranoici, de lagărele morții, de Holocaust, de gulagurile comuniste, de ororile războiului, de izbânda prin izbăvire… 

În el răzbat simboluri și sintagme precum Peace and Love, Flower Power, Give peace a chance, Make love not war.

 Îl simțim prezent printre noi, în ipostaze inedite, pe Eminescu, spiritul suprem și făuritor al limbii române. 

Albumul este și despre țipătul mut al deznădejdii lumii în fața parveniților ticăloși ai noilor sisteme, reinventați și rutinați întru oroare în cadrul democrației originale. Și despre momentele de posibilă pierdere a reperelor existențiale, și cele când fascinația cosmogonică a infinitului, cu plusul și minusul lui, lasă loc unei noi și iluzorii dimensiuni: infinitul imediat. 

Infinitul OMULUI FĂRĂ IDENTITATE. 

Și, la final, mai presus de orice, despre puterea florii, a iubirii și a izbăvitoarei rugăciuni pentru Lumină.                                       

Mulțumiri din suflet, vouă!

 

În stoc

Autor: Stepan Project

An apariție: 2022

 

Descriere carte: 
Ilie Stepan

 

            The Man Without Identity este un elogiu adus Vieții, Iubirii și Luminii. 

Gândul nostru invocă păsările albe, ca niște îngeri zburători, între câmpuri cu maci și cer,  ducând în zborul lor tot inefabilul vieții aidoma unui vis...dar și lacrimile suferinței umane și pe cei cei loviți de războaie distrugătoare.

 E un peisaj populat de dictatori paranoici, de lagărele morții, de Holocaust, de gulagurile comuniste, de ororile războiului, de izbânda prin izbăvire... 

În el răzbat simboluri și sintagme precum Peace and Love, Flower Power, Give peace a chance, Make love not war.

 Îl simțim prezent printre noi, în ipostaze inedite, pe Eminescu, spiritul suprem și făuritor al limbii române. 

Albumul este și despre țipătul mut al deznădejdii lumii în fața parveniților ticăloși ai noilor sisteme, reinventați și rutinați întru oroare în cadrul democrației originale. Și despre momentele de posibilă pierdere a reperelor existențiale, și cele când fascinația cosmogonică a infinitului, cu plusul și minusul lui, lasă loc unei noi și iluzorii dimensiuni: infinitul imediat. 

Infinitul OMULUI FĂRĂ IDENTITATE. 

Și, la final, mai presus de orice, despre puterea florii, a iubirii și a izbăvitoarei rugăciuni pentru Lumină.                                       

Mulțumiri din suflet, vouă!
________________________________________________

Nu folosesc pentru prima oară această metaforă, dar ea mi se impune de fiecare dată când mă gândesc la Ilie Stepan: marele ghitarist, compozitor, aranjor, maestru de ceremonii muzicale e un alchimist descins în lumea postmodernității. Deceniile în care, alături de Pro Musica sau în alte proiecte, individuale sau de grup, a îmbogățit peisajul artistic românesc au reprezentat fascinante metamorfoze ale ideii de muzică. Pentru Ilie Stepan, binomul cultură-viață e un mod de manifestare a sinelui. Artistul se simte la fel de bine în preajma clasicilor și a boemei. Îl urmărim într-un dialog tainic cu Eminescu, dar nu trece indiferent pe lângă sonoritățile stranii din imediata noastră apropiere.Toată această experiență a cunoașterii e transpusă într-un discurs de-o fascinantă profunzime, în care vasta experiență scenică și componistică e topită în fastuoase sonorități în care precizia și eleganța se îngemănează.

Ilie Stepan propuneacum un discurs recapitulativ, o revizitare inspirată a câtorva dintre bornele fabuloasei sale creații. Senzația de palimpsest auditiv, de suprapunere de straturi ale experienței muzicale contribuie la construcția unui edificiu multistratificat. Mesajele muzicale comunică atât pe orizontala sensibilității, cât și pe verticala experienței acumulate în decenii de cuceriri sistematice ale imposibilului. Marele muzician ne pune în fața unei experiențe faustice, soldate însă nu cu pierderea sufletului, ci cu câștigarea unui pariu existențial: atunci când e trecută prin filtrele unei sensibilități și inspirații precum cele ale lui Ilie Stepan, muzica își transcende atât limitele, cât și menirea. 

Vizionarismul lui Ilie Stepan și-a găsit apostolii într-un lung șir de admirabili muzicieni care l-au urmat și în această nouă aventură a depășirii limitelor. Ca într-o mare familie, pasiunile și pulsiunile sunt aduse la numitorul comun al unui scenariu inițiatic în care inspirația devine un caz particular al Harului. În felul acesta, muzica e, simultan, atât un sfâșietor semnal de alarmă privind soarta umanității, o cartografiere a zbaterilor sufletului, cât și o celebrare a spiritualității și o sinteză a frumuseții.

Mircea Mihăieș

Prezentare autor:
Ilie Stepan (n. 24 noiembrie 1953), compozitor, ghitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflöte, percuţie, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor şi producător de proiecte muzicale. Membru fondator şi lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Iniţiator, împreună cu Horea Crişovan, al proiectului de ghitară acustică „Anotimpurile ghitării”. A compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru şi peste 50 de filme documentare şi de televiziune. Peste 1.000 de concerte cîntate în întreaga carieră, în diferite formule. În premieră în România, a realizat cu PRO Musica prima operă folk (Creanga de cireş), primul concert rock în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert rock în aer liber într-un penitenciar (Timişoara, 2015). Primul muzician din România care, pe 20 decembrie 1989, a cîntat (alături de Vasile Dolga) la Timişoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu. Este autorul cîntecului „Timişoara”, considerat „Imnul Revoluţiei Române” de la Timişoara, devenit ulterior imnul municipiului Timişoara. Piesa sa „Şahul păcii” (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret. Este membru de onoare al Societăţii „Timişoara”, cetăţean de onoare al municipiului Timişoara.