Mirajul reflectării
60.00 lei cu TVA
Autor:Iulia Tegge
O cercetare detaliată, cu numeroase perspective înnoitoare, asupra unui capitol important al prozei moderne și postmoderne românești, cartea aceasta își fascinează cititorul prin plăcerea cu care se apleacă asupra „literaturii-la-oglindă”, ca într-o oglindă. Metaficțiunea e narcisiacă, sugerează autoarea, parafrazând una din cele mai celebre afirmații ale lui Jacques Derrida: „love is narcissistic”. Sau …literatura, ca și dragostea, este narcisiacă? Cărțile sunt oglinda noastră – este ideea fundamentală spre care studiul se îndreaptă din unghiuri inedite și, nu o dată, ironice.
Ioana Bican
Decizia de a discuta problema metaficțiunii printr-un corpus al romanelor românești de la origini și până în epoca interbelică presupune transformarea unei reflecții de poetică și politică a literaturii într-o aplicație de istorie literară. Ipoteza centrală e că există o dimensiune diacronică și în același timp locală a tehnicilor metaficțiunii și a integrării lor în roman, observabilă pe durata, relativ scurtă, a unui secol. Pariul acestei cărți, care are curajul să se desprindă de evidențele teoretice, este acela de a încerca o relectură a istoriei romanului românesc, chiar și a formelor sale rudimentare sau subdezvoltate, din unghiul unei obsesii postmoderne.
Adrian Tudurachi
În contextul discuţiilor actuale cu privire la regândirea (în primul rând metodologică) a studiilor literare, Iulia Tegge propune, în Mirajul reflectării. Spre o istorie a metaficțiunii în romanul românesc, o soluţie echilibrată, lipsită de excese metodologice sau de accente discontinui, preocupată de latura raţionalist-structurantă a unei cercetări de profil filologic, prin care construcţia critică să poată fi convingătoare, atât în mizele ei diacronice, cât şi în cele analitice. În câştig iese, din această strategie interpretativă, tocmai relaţia dintre autorii discutați şi personajele în care aceştia se oglindesc, în propriile lor texte literare.
Călin Teutișan
Cartea Iuliei Tegge demonstrează că, departe de a fi un fenomen specific postmodern, metaficțiunea are rădăcini culturale adânci, însoțind ca o umbră literatura română de la începuturile ei. Siguranța formulelor și ingeniozitatea analitică puse în slujba acestui demers sunt neobișnuite nu doar pentru un debutant.
Alex Goldiș
În stoc
Autor: Iulia Tegge
Traducător:
Editura/Colecție: OMG Publishing House
An apariție: 2021
Nr. pagini: 250
Ilustrator:
Descriere carte: O cercetare detaliată, cu numeroase perspective înnoitoare, asupra unui capitol important al prozei moderne și postmoderne românești, cartea aceasta își fascinează cititorul prin plăcerea cu care se apleacă asupra „literaturii-la-oglindă”, ca într-o oglindă. Metaficțiunea e narcisiacă, sugerează autoarea, parafrazând una din cele mai celebre afirmații ale lui Jacques Derrida: „love is narcissistic”. Sau …literatura, ca și dragostea, este narcisiacă? Cărțile sunt oglinda noastră – este ideea fundamentală spre care studiul se îndreaptă din unghiuri inedite și, nu o dată, ironice.
Ioana Bican
Decizia de a discuta problema metaficțiunii printr-un corpus al romanelor românești de la origini și până în epoca interbelică presupune transformarea unei reflecții de poetică și politică a literaturii într-o aplicație de istorie literară. Ipoteza centrală e că există o dimensiune diacronică și în același timp locală a tehnicilor metaficțiunii și a integrării lor în roman, observabilă pe durata, relativ scurtă, a unui secol. Pariul acestei cărți, care are curajul să se desprindă de evidențele teoretice, este acela de a încerca o relectură a istoriei romanului românesc, chiar și a formelor sale rudimentare sau subdezvoltate, din unghiul unei obsesii postmoderne.
Adrian Tudurachi
În contextul discuţiilor actuale cu privire la regândirea (în primul rând metodologică) a studiilor literare, Iulia Tegge propune, în Mirajul reflectării. Spre o istorie a metaficțiunii în romanul românesc, o soluţie echilibrată, lipsită de excese metodologice sau de accente discontinui, preocupată de latura raţionalist-structurantă a unei cercetări de profil filologic, prin care construcţia critică să poată fi convingătoare, atât în mizele ei diacronice, cât şi în cele analitice. În câştig iese, din această strategie interpretativă, tocmai relaţia dintre autorii discutați şi personajele în care aceştia se oglindesc, în propriile lor texte literare.
Călin Teutișan
Cartea Iuliei Tegge demonstrează că, departe de a fi un fenomen specific postmodern, metaficțiunea are rădăcini culturale adânci, însoțind ca o umbră literatura română de la începuturile ei. Siguranța formulelor și ingeniozitatea analitică puse în slujba acestui demers sunt neobișnuite nu doar pentru un debutant.
Alex Goldiș
Prezentare autor: Iulia Tegge (n. Rădac) s-a născut pe 26 septembrie 1989 la Blaj. Este critic și istoric literar, profesoară de Limba și literatura română. Doctor în filologie a Universității Babeș‑Bolyai din Cluj-Napoca, în cadrul căreia a absolvit și Facultatea de Litere. A fost redactor la revista
Echinox (2009-2014) și a publicat studii și articole în reviste de specialitate și în volume colective din țară și din străinătate: Caietele Echinox, Vatra, Steaua, Tabor, Transilvania, Tribuna, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, Dacoromania litteraria, Romània Orientale. Cele mai recente apariții în volume colective: Între coperțile școlii, vol. V, (vol. coord. De Ligia și Attila Csiki, Editura Fundației Alfa, Cluj, 2015), Provocări și răspunsuri (vol. coord. de N. Bocșan, I. Bican, A. Baumgarten, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2015), Studii de literatură recentă, vol. II, Contribuții la istoria realismului socialist (vol. coord. de Gheorghe Perian, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2017), Literature, Performance, and Somaesthetics: Studies in Ages and Embodiment (vol. coord. de Anna Budziac, Katarzyna Lisowska, Jaroslaw Wozniak, Cambridge Scholars Publishing, UK, 2017).