Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952–1960

Autor: Stefano Bottoni

Traducător: Mugur Butuza

Editura/Colecție: Humanitas

An apariție: 2021

Nr. pagini: 508

Ilustrator:

Descriere carte: Traducere de Mugur Butuza

Regiunea Autonomă Maghiară este un subiect aproape necunoscut publicului larg. Cum a fost creat, cum a funcționat și cum a fost abandonat un experiment sovietic, gândit de liderii de la Kremlin în frunte cu însuși Stalin – o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporție covârșitoare de secui, înapoiată economic, orientată cultural și istoric înspre Ungaria și neîncrezătoare și în marele frate sovietic, și în guvernul de la București? Ce urmăreau sovieticii? Cum trebuiau definiți maghiarii din Transilvania: minoritate națională sau naționalitate conlocuitoare? Ce simțeau secuii? Care au fost relațiile locuitorilor regiunii cu Ungaria? Ce atitudine au avut autoritățile române? Cum se desfășura viața economică, politică, socială, culturală în R.A.M.? De ce și cum a fost desființată această entitate?

Stefano Bottoni a realizat această primă cercetare monografică a Regiunii Autonome Maghiare prelucrând – într-un stil din care nu lipsesc ironia ori dramatismul – cele mai recente surse de arhivă românești, maghiare, sovietice și britanice (inclusiv izvoare istorice și monografice locale).

Autonomia teritorială analizată aici n-a fost un concept traductibil prin terminologia actuală; funcția ei a fost alta. Cum România a trebuit să urmeze modelul sovietic de împărțire administrativă și teritorială, R.A.M. n-a însemnat un teritoriu independent, o entitate și o administrație separate de statul român; dimpotrivă. Conducerea comunistă românească a preluat spiritul și litera contribuției lui Stalin la modificarea proiectului de constituție: ideologia socialistă era mai ușor de acceptat și mai puțin străină dacă li se adresa oamenilor în limba maternă. În concepția lui Stalin, autonomia a fost utilizată drept principiu de conexiune, de formare a unei conștiințe socialiste mai puternice.

„Cartea lui Stefano Bottoni e semnificativă prin detaliile ei privind politica la vârf, istoria comunismului și viața cotidiană. Bottoni a folosit sursele românești, ungare și sovietice cu meticulozitate, pentru a spune povestea vie, convingătoare și gravă despre modul în care Stalin a impus o soluție teritorială pentru cea mai tulburătoare problemă națională a României. Bottoni pune această poveste în contextul general al îndelungatei istorii a Transilvaniei, al comunismului și naționalismului de după război, al epurărilor, dezghețului, conflictelor din interiorul blocului comunist și al politicilor etnice.“ — IRINA LIVEZEANU, Universitatea din Pittsburgh

Prezentare autor: STEFANO BOTTONI s-a născut la Bologna, Italia, în 1977. A obținut doctoratul în istorie la Universitatea din Bologna. A predat istoria Europei de Est sub contract cu Universitatea din Bologna, după care s-a alăturat Academiei Ungare de Științe, unde a fost, între 2009 și 2019, cercetător la Institutul de Istorie în cadrul Centrului de Cercetări în domeniul Științelor Umaniste. Din 2019 este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. A fost bursier la Zentrum für Zeithistorische Forschung din Potsdam și la „Imre Kertész“ Kolleg din Jena, precum și membru al proiectului internațional „COURAGE“, finanțat de UE în cadrul programului Horizon Europe, despre opoziția culturală în Europa de Est în epoca socialismului de stat. Principalul său domeniu de cercetare este politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic. În limba română a publicat recent Lungul drum spre Occident: O istorie postbelică a Europei de Est (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021).