Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958)

49.95 lei cu TVA

Autor:Cornel Jurju , Cosmin Budeancă

Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită

Prefaţă de Doru Radosav
Postfaţă de Ruxandra Cesereanu

Volum apărut cu sprijinul Clubului Monarhiştilor Clujeni şi al Fundaţiei Culturale Memoria.

„Dorința mea, după Revoluție, o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul «Șușman». N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simțit obligată să fac în așa fel încât să știe lumea de Șușmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să să știe cine o fost, de ce o fost fugiți și ce-o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpu’ hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie… Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei. Că dacă ai fi făcut ceva, ai fi zâs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simțit vinovat. Am greșit, am făcut, acuma suport consecințele, da’ așa… Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liber? Merită multe povestite. Multe nu ți le mai aduci aminte, cum o fost ele atuncia, cât erau de tragice. N-o fost simplu, da’ mi-o făcut plăcere să povestesc, pentru că românii de azi și de mâine trebuie să știe prin ce am trecut noi. Am făcut un efort, da’ cred că merită, pentru că trebuie să rămână ceva după noi, iar vorbele-s vorbe și scrisu-i scris.” (Lucreția Jurj)

„Spre deosebire de alte lucrări memorialistice, aceasta este o carte provocată de istoricul oralist. Ea s-a născut, pe de o parte, dintr-o presiune interioară a femeii luptătoare din munți de a depune mărturie despre dramele de care a avut parte, elaborând personaje din fatalitatea amintirilor tragice, iar pe de altă parte, din imperativele exterioare, circumscrise discursului public, ale istoriei interzise atâtea decenii. Prin urmare, este o mărturie a unui om simplu, care nu are emfaza auctorială a literaturii memorialistice apărute după 1989. Lucreția Jurj povestește «istoria ei», care în mod indirect a fost și istoria noastră, nespusă, dar împărtășită.” (Doru Radosav)

„Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei se dorește a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi, în linia adevărului franc. Dar la fel de limpede Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor (fie și într-un mod discret).” (Ruxandra Cesereanu)

Doar 2 în stoc

ISBN 9789734688999 Categorii ,

Autor: Cornel Jurju , Cosmin Budeancă

Traducător:

Editura/Colecție: Polirom

An apariție: 2022

Nr. pagini: 368

Ilustrator:

Descriere carte: Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită

Prefaţă de Doru Radosav
Postfaţă de Ruxandra Cesereanu

Volum apărut cu sprijinul Clubului Monarhiştilor Clujeni şi al Fundaţiei Culturale Memoria.

„Dorința mea, după Revoluție, o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul «Șușman». N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simțit obligată să fac în așa fel încât să știe lumea de Șușmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să să știe cine o fost, de ce o fost fugiți și ce-o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpu’ hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie... Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei. Că dacă ai fi făcut ceva, ai fi zâs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simțit vinovat. Am greșit, am făcut, acuma suport consecințele, da’ așa... Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liber? Merită multe povestite. Multe nu ți le mai aduci aminte, cum o fost ele atuncia, cât erau de tragice. N-o fost simplu, da’ mi-o făcut plăcere să povestesc, pentru că românii de azi și de mâine trebuie să știe prin ce am trecut noi. Am făcut un efort, da’ cred că merită, pentru că trebuie să rămână ceva după noi, iar vorbele-s vorbe și scrisu-i scris.” (Lucreția Jurj)

„Spre deosebire de alte lucrări memorialistice, aceasta este o carte provocată de istoricul oralist. Ea s-a născut, pe de o parte, dintr-o presiune interioară a femeii luptătoare din munți de a depune mărturie despre dramele de care a avut parte, elaborând personaje din fatalitatea amintirilor tragice, iar pe de altă parte, din imperativele exterioare, circumscrise discursului public, ale istoriei interzise atâtea decenii. Prin urmare, este o mărturie a unui om simplu, care nu are emfaza auctorială a literaturii memorialistice apărute după 1989. Lucreția Jurj povestește «istoria ei», care în mod indirect a fost și istoria noastră, nespusă, dar împărtășită.” (Doru Radosav)

„Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei se dorește a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi, în linia adevărului franc. Dar la fel de limpede Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor (fie și într-un mod discret).” (Ruxandra Cesereanu)

Prezentare autor: Cornel Jurju, licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), şi absolvent al studiilor aprofundate de istorie orală în cadrul aceleiași facultăți (1998). A mai publicat volumele: Doina Cornea – dincolo de zid. Individualitate, autenticitate, opoziție în comunism, 2020; Clujul sub Coroana României. Rege – Cultură – Identitate, 2019; Doina Cornea – dincolo de zid. Individualitate, autenticitate şi opoziție în comunism, 2017; Tovarășii împotriva Coroanei. Ideologie și propagandă în România comunistă, 2015. Activitatea de cercetare se bazează pe următoarele teme de interes: rezistența și opoziția anticomunistă din România; istoria monarhiei românești; participarea românilor la campania militară împotriva Uniunii Sovietice. E-mail: cornel_jurju@yahoo.com

Cosmin Budeancă, expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc; coordonator de doctorate la Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București; redactor-coordonator Memoria – revista gândirii arestate. Licențiat al Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), absolvent al studiilor aprofundate de istorie orală (1998) şi doctor în istorie (2008) în cadrul aceleiași facultăți. Habilitare în Istorie la Universitatea din București (2019). A publicat mai multe volume (selectiv): România de la comunism la postcomunism. Criză, transformare, democratizare. Anuarul IICCMER, vol. XIV-XV (2019-2020), 2020 (coord., împreună cu Dalia Báthory și Ștefan Bosomitu); Istorii (ne)spuse. Strategii de supraviețuire și integrare socioprofesională în familiile foștilor deținuți politici din Europa Centrală și de Est în anii ’50-’60, 2019 (ed., împreună cu Dalia Báthory); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Hunedoara. Interviuri, 2019 (ed.); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Alba. Interviuri, 2019 (ed.); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Sibiu. Interviuri, 2019 (ed.); Iustin Pop (1875-1943). O viață în slujba românismului, 2018; Histories (Un)Spoken. Strategies of Survival and Social-Professional Integration in Political Prisoners’ Families in Communist Central and Eastern Europe in the ’50s and ’60s, 2017 (ed., împreună cu Dalia Báthory); Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în timpul comunismului. Mărturii și documente, vol. I, 2017 (coord.); După 25 de ani. Evaluări și reevaluări istoriografice privind comunismul, 2017 (coord.); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală, 2016; The Countryside and Communism in Eastern Europe: Perceptions, Attitudes, Propaganda, 2016 (ed., în colab.); Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, 2015 (ed., în colab.); Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social, 2014 (ed., în colab.); Destine individuale și colective în comunism, 2013, (ed., în colab.); Experiențe carcerale în România comunistă, vol. I-VI, 2007-2012 (coord.); Sfârșitul regimurilor comuniste. Cauze, desfășurare și consecințe, 2011 (ed., în colab.); Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” – organizație subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, 2010; Stat și viață privată în regimurile comuniste, 2009 (ed., în colab.); Forme de represiune în regimurile comuniste, 2008 (ed., în colab.); Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, I-II, 2006 (ed., în colab.). Domenii de interes: comunismul românesc; istorie orală; muzeificarea trecutului recent. E-mail: cosmin.budeanca@unibuc.ro, cosmin.budeanca@yahoo.com