Lumea tăcerii, de Jacques-Yves Cousteau, editura Art 2018. Traducere din limba engleză și note de Alfred Neagu
Deși cartea nu face parte din zona mea de interes, aș putea spune, într-o perioadă în care am avut nevoie de ceva, nu știam nici eu exact de ce, s-a lăsat chemată, a venit și nu a mai plecat. O carte mai degrabă lentă, atât prin descriere, cât și prin activitățile de scufundare în sine, dar pe care nu am simțit-o nici măcar un minut plictisitoare. E o carte vie, care mi-a deschis supapa pentru acest gen. I-au urmat alte expediții și alți deschizători de drumuri.
Jacques-Yves Cousteau, un visător incurabil din care “curge” dragostea pentru scufundare, scrie această carte alături de prietenul său, Frederic Dumas, și ajutat de James Dugan, fost correspondent pentru săptămânalul armatei, Yank.
Scufundări, invenții, specii de pești, angoase și explozii de uimire în fața lumii subacvatice, descoperiri despre rezistența corpului uman, despre nevoia de decompresie, mult timp necunoscută, și care a dus la schilodirea iremediabilă a fizicului, toate acestea sunt puncte de interes.
