Vineri, 16 iunie, sărbătorim Bloomsday la Timișoara, alături de Mircea Mihăieș. Vă așteptăm de la ora 18.00 să discutăm despre Joyce și Ulysses.
___________
Ulysses e cel mai influent roman publicat în secolul al XX-lea. El continuă să fascineze, să intrige și să irite cu aceeași intensitate și la aproape o sută de ani după publicare. De-a lungul vremii, s-a aflat în centrul celor mai spectaculoase bătălii duse pe teme precum: obscenitatea și pornografia în literatură, experimentalismul, tehnicile moderniste și postmoderniste, feminismul, radicalizarea formulelor stilisitce (îndeosebi monologul interior și fluxul conștiinței), subiectivitatea percepției temporale și „evacuarea” autorului din paginile cărții, colonialismul și postcolonialismul, ba chiar și al teoriilor despre editarea clasicilor. Paginile (virtuale) de față își propun să rotunjească, amplificând paginile apărute la editura Polirom, studiul vieții — fiziologia — unui roman de 732 de pagini, publicat în 1922, care n-a murit deloc — deși romanele mor câte puțin — și nu va muri niciodată.
___________
Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatură engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016). A primit de cinci ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o biografie ficţională a personajului Molly Bloom.