Miercuri, 27 septembrie 2023, la ora 18.00, la Librăria independentă La Două Bufnițe (Timișoara, Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), are loc un eveniment cu Ștefan Lemny și Adriana Babeți, intitulat Dialog cultural franco-român. De la Dimitrie Cantemir la Alphonse Dupront.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutul Francez de la Timișoara și Editura Junimea și va avea loc în limba română, pornind de la cele mai recente titluri ale istoricului Ștefan Lemny, Dimitrie Cantemir – un destin românesc în luminile europene, apărută la Editura Junimea și Alphonse Dupront: De la Roumanie. Textes suivis d’une correspondance avec Emil Cioran, Eugène Ionesco et Mircea Eliade, apărută în Franța la INALCO PRESSES.
Dimitrie Cantemir – un destin românesc în luminile europene, Editura Junimea 2023
De la succesul mondial al romanului lui Bram Stoker, renumele voievodului muntean Vlad Ţepeş, alias Dracula, a condamnat uitării pe Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, prima mare personalitate intelectuală a românilor care şi-a croit drum în cultura europeană. Personajul legendar al tenebrelor a umbrit amintirea prinţului Luminilor. Importanţa acestuia din urmă a suscitat, cu toate acestea, analize pasionante, prea puţin cunoscute din păcate în afara specialiştilor şi dincolo de hotarele româneşti. Faptul este de înţeles în cazul unui personaj contradictoriu prin poziţia sa la întîlnirea dintre lumile medievală – medievală pentru societatea căreia îi aparţinea – şi modernă, şi la intersecţia istoriilor culturale ale spaţiilor pe care le-a parcurs […] Spiritul său enciclopedic, talentul artistic şi literar şi cunoaşterea mai multor limbi străine au accentuat aspectul complex şi surprinzător al personalităţii sale.
Alphonse Dupront : De la Roumanie: Textes suivis d’une correspondance avec Emil Cioran, Eugène Ionesco et Mircea Eliade, INALCO PRESSES, 2023
La France et la Roumanie des années 1930 aux années 1960, à travers les textes d’Alphonse Dupront, ancien président de la Sorbonne : ses discours, rapports et écrits personnels, mais surtout les lettres échangées avec Ionesco, Cioran et Eliade. L’histoire d’amitiés profondes et d’une passion pour la Roumanie.
Cercetător la Institutul de istorie A. D. Xenopol din Iaşi (1980-1990), stabilit la Paris în 1990, Ştefan Lemny a fost până în 2019 responsabilul colecţiilor de istorie pentru Europa centrală şi orientală la Bibliothèque nationale de France. Doctor în istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (1984) şi al EHESS (École des Hautes Études en Sciences sociales), Paris (1999), s-a dedicat studiului secolului al XVIII-lea, al istoriei istoriografiei şi al istoriei culturale. Autorul mai multor lucrări monografice, printre care: Originea şi cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986), Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc (Bucureşti, 1990; a doua ediţie, Iaşi, 2017), Jean-Louis Carra, parcours d’un révolutionnaire (Paris, 2000), Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea (Paris, 2009, ed. franceză, şi Iaşi, 2010, 2013, ediţiile în română) – lucrare distinsă cu premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (2011) – , Emmanuel Le Roy Ladurie, une vie face à l’histoire (Paris, 2018).
Adriana Babeți predă literatură comparată la Universitatea de Vest din Timișoara și este profesor asociat la Universitatea din București. Redactor la revista Orizont din Timișoara. Împreună cu Delia Șepețean-Vasiliu a îngrijit (selecție de texte, traducere, aparat critic, prefață) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1980) și Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) și Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). S-a ocupat de asemenea de traducerea și selecția antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995; ed. a II-a revăzută și adăugită, 2013). A publicat volumele: Femeia în roșu (împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, 1990, 1997, 1998; Polirom, 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman), Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne și pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară, Premiul Asociației de Literatură Comparată și Generală din România), Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009), Amazoanele. O poveste (Polirom, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu, critică și istorie literară; Premiul „Cartea anului 2013” acordat de revista România literară; Premiul revistei Observator cultural, secțiunea „Critică literară/Istorie literară/Teorie literară”; Premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Nonficțiune, în cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediția 2014), Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeții (2014). În 2017 Adriana Babeți a primit Marele Premiu al Asociației de Literatură Comparată și Generală din România pentru întreaga activitate și pentru cel mai bun studiu de comparatistică din ultimii 20 de ani. Are Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2010) și este Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2022).